Inspirată sau nu de Cenaclurile literar-artistice ale marilor cărturari români: Titu Maiorescu (Junimea), Alexandru Macedonski (Literatorul), Ovid Crohomălniceanu, Eugen Ionescu, George Călinescu, Camil Petrescu ș.a., viața cenaclistă din orașul Târnăveni începe în anul 1956 și se datorează eruditului profesor Ioan Augustin Damian (n. 1880, d. 1967), cel care, îndrăgostit de literatura română, înființează Cenaclul literar-artistic „TUDOR ARGHEZI" (1956-1990), adunând laolaltă pe cei mai semnificativi oameni de cultură din zona Târnăveniului la vremea aceea: Vasile Bogdan, Bartha Bela, sculptorul Sever Suciu, Cornel Stanciu, Ioan Vasilache, Eugenia Tolan, Pușa Micșa, Maria Morar, Aurel Hancu, Vasile Bota.
Urmând tradiția marilor scriitori români ai timpului, membrii acestui cenaclu l-au transformat într-o adevărată tribună pentru cultura locală a Târnăveniului, condus, între anii 1960-1962, de către profesoara de limba și literatura română, Maria Morar, iar între anii 1962-1973, de către strălucita doctoriță, madam Adela Gesticane, pentru ca din anul 1973 și până în prezent, condu-cerea Cenaclului să fie preluată de către profesorul Aurel Hancu.
În anul 1990, din motive de patriotism local, dar și de orientare cât mai modernă, o mai mare ascensiune a activității literare în conformitate cu vremurile, Cenaclul „Tudor Arghezi" își schimbă denumirea devenind Cenaclul „Elena din Ardeal", pseudonim Elena Sântion (1873-1925), profesoară și poetă născută la Blaj, integrată total Târnăveniului. După anul 1990, activitatea literar-artistică a Cenaclului, cu sprijinul necondiționat acordat de către scriitorii și poeții mureșeni Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuț și Mariana Cristescu, a fost fructuoasă, pe fondul acesteia, apărând poeți și scriitori tineri sprijiniți și îndrumați efectiv în creațiile lor. Exemplele sunt numeroase: Viorica Feierdean, Vanda Ani, Viorica Șutu, Cecilia Bogdan, Mihaela Cernea, Popean Valer, Dumitru D. Silitra, Claudia Vodă, Elena Cristea, cărți și poezii de mare valoare ale acestora.
În opinia mea, epuizarea, deteriorarea și diluarea activității Cenaclului literar „Elena din Ardeal", cu un trecut și o activitate foarte bogată, poate fi urmarea unor erori ale unui președinte lipsit de transparență.
Societatea, în prefacerea ei, e o înlănțuire de energii care au lăsat în urmă fiecare o contribuție la patrimoniul comun. Această acumulare de avuție spirituală, construcție nedesăvârșită, prin evoluția și reanimarea cenaclurilor literare, la Târnăveni s-a aprins o nouă lumânare, Cenaclul literar „DUMITRU D. SILITRA". Numele poetului care a scris cu adevărat poezie într-o lume plină de fantasme, de la poeți contrafăcuți, de la senzații și trăiri nu dinainte gândite. Adhoc și imediat, noapte sau zi, suflet veșnic de adolescent. O grupare vie, o stare de spirit, un nucleu vital al dezvoltării și continuării literaturii locale, pledoarie vie a unei solidarități de grup, pariul existențial al fiecărui autor în parte.
Lăudabil, duminică, 9.02.2020, începând cu ora 11, după slujba religioasă din Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe" din Târnăveni, sub egida Cenaclului „Dumitru D. Silitra" a fost lansată revista bianuală nr. 3, intitulată „Marea Târnavă Mică", titlu, în opinia mea, mai puțin inspirat, având în vedere tematica și conținutul revistei. Aceasta a fost prezentată de către prof. Claudia Vodă, președinta Cenaclului „Dumitru D. Silitra", și de către prof. Ionel Covrig, președintele ASTRA Târnăveni, despărțământul „Gheorghe Oprean". Un sprijin definitoriu la reușita acestei acțiuni și-au adus: prof. dr. Nicolae Băciuț, preoții Sergiu Dumitru și Dionisie Șincan.
Eveniment, spre satisfacția unora dintre credincioșii aflați în biserică și insatisfacția altora, care nu doresc ca biserica lor să devină un fel de club, în opinia lor biserica fiind doar pentru rugăciune și reculegere. Oricum, revista își propune să promoveze scriitori și poeți tineri, o literatură ancorată pe trecut, prezent și viitor, la temelia realismului și avangardei artistice, a simbolismului românesc.
