Eroina României nu are, la Tg. Jiu, cruce creștină la mormânt!
“Mulți oameni nici nu știu că acolo (în Piața Prefecturii din Tg. Jiu - n.a.), sub acea piatră, se află osemintele eroinei! Ar fi normal să existe și o cruce lângă Mausoleu, cu datele și chipul Cătălinei, iar noaptea, din respect pentru ceea ce reprezintă ea pentru națiune, să ardă mereu o lumânare sau o făclie!” (Dorin Brozbă, publicist gorjean).
De Gorj m-am apropiat cu sfiala că, poate o dată în viață, Pronia divină îmi îngăduie să calc, cu atenție sporită și recunoștință, pământul pe care altădată, cu atâta dragoste față de “norodul” acesta oropsit, au pășit titani de ispravă ce ne-au orientat, ca Neam, pe “harta” universală a ceea ce poate însemna să “uiți” de sine și să te dăruiești Țării tale, precum: Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu), Maria Lătărețu, Constantin Brâncuși etc. ... Și, uite-așa, pot spune că, în cele două săptămâni petrecute în Tg. Jiu, am avut ocazia să văd și să aud “de toate”, într-un periplu inaugurat de o întreită vizită “pe jos” la căsuța memorială a Cătălinei, căci ar fi fost o impietate să caut cu taxiul “rădăcinile” de la Gorj ale eroinei! Aici, încărcându-mi “tolba” memoriei cu atâtea descrieri succinte, îl întreb pe ghid - ca unul ce mi-aș fi dorit să pun o lumânare și să mă rog la mormântul Cătălinei - dacă bisericuța unde aceasta obișnuia să meargă, cu familia, este departe... Nu, nu era departe, dar nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că eroina nu era înmormântată într-un cimitir, ci într-o piață publică, numită a Prefecturii, undeva în zona Catedralei Ortodoxe! Măi, să fie! Doar trecusem pe acolo, mă închinasem în Locașul Sfânt, vizualizasem impozanta clădire a Prefecturii și... cam atât! Drept este însă că mai văzusem “fugitiv” un fel de monument, ceva artistic, dar nu mi-am imaginat că tocmai acela putea fi mormântul atât de căutat de mine! Intrigat, m-am reîntors la locul cu pricina și, ce să vă zic, într-adevăr, o plăcuță (pusă în plan orizontal, nu vertical) amintește trecătorilor că acolo, sub acel Monument-Sarcofag, se află înhumate osemintele eroinei Cătălina Toderoiu! Totul, parcă, “pe furiș”! Fără cruce, fără candelă!
Și atunci, “exploatându-mi” intuițiile, mi-am zis că ceva nu este în regulă... Că nu se poate ca ierarhii Bisericii, ca familia eroinei și, bineînțeles, mai-marii Târgu-Jiului să accepte atare situație, inadecvată, ca un simbol național să fie “transformat”, în mod necreștinesc și neromânesc, într-un fel de obiect muzeal numai “bun” de etalat propagandistic! Ca urmare, în calitatea mea de ziarist (venit din Mureș), am început să “bat” la diverse “uși”: Constantin Măgdoiu (preot militar) m-a “atenționat” că sunt cam “cârcotaș”, întrucât lumânările pentru sufletul eroinei se pot pune la biserica din apropiere, iar crucea de la mormânt ar fi acea artistică reprezentare “culcată” (părintele a tăcut când i-am spus că acea “cruce” pare să fie mai degrabă distincția militară pe care a primit-o eroina); Gheorghe Nichifor (vicepreședinte al Consiliului Județean) mai întâi a fost iritat de neliniștile mele, apoi însă m-a poftit în biroul său și mi-a oferit respectuos - spunea că mă cunoaște din articolele scrise în Presă - câteva cărți tematice; Marcel Romanescu (primar al orașului) și-a făcut timp să mă asculte, “presat” fiind de participarea la Ziua Imnului, dar s-a eschivat de la a avea o reacție tranșantă; Adrian Tudor (viceprimar) m-a “lămurit”, spunându-mi la telefon că mormântul eroinei este “străjuit” de crucea patee (este, cum vă spuneam, un simbol eretico-ocultic); Oana Paloș (purtător de cuvânt al Consiliului Județean) m-a privit cu o inflexibilitate insistentă, mirată cum de pot avea “ceva” cu autoritățile, întrucât - nu-i așa? - “Știți cum e, părerile sunt împărțite” (da, cucoană, se poate trăi și “întorcând spatele” istoriei!)...
În fine, deoarece vocea cea mai autorizată moral de la Tg. Jiu consider că este însăși strănepoata Cătălinei Toderoiu, vă voi prezenta, lăsându-vă “dreptul” de a avea “păreri împărțite” în fața lui Dumnezeu, a propriilor conștiințe și a Neamului Românesc, declarația pentru posteritate a doamnei Aurora Luminița Dragomir: “Familia noastră, a Cătălinei Toderoiu, este nemulțumită că, la mormântul eroinei, nu există o cruce și o candelă aprinsă! Suntem întristați de faptul că aici, exact lângă mormânt, au loc tot felul de evenimente muzicale, de spectacole! Practic, de cele mai multe ori, noi - urmașii eroinei - nu suntem invitați la evenimentele legate de personalitatea acesteia. Ce să vă mai spun: nu ni s-au cuvenit drepturile legale câștigate în instanță (avem o hotărâre definitivă și irevocabilă pe două parcele de teren care existau chiar în continuarea casei memoriale, dar nu reușim să facem intabularea pe acel teren)!
Cu toate că familia a donat casa pentru a fi muzeu și nu am cerut niciodată nici un beneficiu sau drept de autor, autoritățile locale ne disprețuiesc, ne ignoră și nu avem nici un respect din partea lor! Toate evenimentele legate de Ecaterina, care au loc în Tg. Jiu, sunt realizate doar că “trebuie” și “dă bine” - nu sunt realizate cu suflet, cu respect, cu pasiune! Sunt mâhnită că respectul, onoarea, patriotismul, bunul-simț sunt aruncate la gunoi!”...
(Va urma)
