Dr. Mihai Netea, de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, este unul dintre cei mai importanți cercetători din lume, pe probleme de imunologie. A primit cel mai important premiu de știință din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de două milioane și jumătate de euro pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaște microorganismele. Este membru al Academiei Regale olandeze pentru Științe și Arte.
ÎNTR-O CONFERINȚĂ DE PRESĂ LA ATENEUL ROMÂN, DESPRE EPIDEMIA DE CORONAVIRUS
“Suntem într-o situație în care omenirea se află, constant, de mii de ani, dacă nu de zeci de mii de ani, practic, deci avem o situație care se întâmplă la 10, 20, 30 de ani și care se va repeta și în viitor. Înainte am avut gripă, gripă porcină, gripă aviară, după aceea am avut Ebola, după aceea am avut SARS și acum avem coronavirusul, COVID 2019. Deci, este o situație cu care ne întâlnim și ne vom întâlni întotdeauna, trebuie să ne așteptăm la lucrul ăsta și nu este ceva, neapărat, de care să ne înspăimântăm din prima clipă”, a spus Mihai Netea, medic infecționist și profesor de biologie experimentală.
CORONAVIRUS NU VA SCHIMBA AND-UL UMAN CUM S-A ÎNTÂMPLAT LA EPIDEMIA DE CIUMĂ
“Mortalitatea calculată în acest moment, pentru COVID 2019, este între 1 și 2% din populație. Eu, personal, cred că este chiar mai mic, pentru că mulți oameni au deja infecția și nici nu știu că o au. Asta nu înseamnă că nu este o infecție foarte serioasă. Dacă ne uităm la statistici, vedem că cine poate muri din noul coronavirus sunt persoanele care sunt foarte fragile, fie din cauza vârstei, fie din comorbiditate. Acelea nu fac parte din populațiile care mai au copii în momentul acela, ca să poată transforma o populație. Însă, aceasta este o boală la fel de gravă ca și gripa sezonieră pe care o tratăm în fiecare an. Din păcate, sunt mii de oameni în toată lumea care mor din cauza gripei sezoniere, și același lucru se întâmplă și cu coronavirusul, dar nu este nici mai grav, nici mai puțin grav decât gripa, care este o infecție serioasă, dar nu duce la o catastrofă la nivel mondial”, a spus Mihai Netea.
DE CE COVID 2019 AFECTEAZĂ PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ
“Victimele sunt în special oameni care sunt fragili din punct de vedere al sănătății, fie din cauza vârstei foarte înaintate, fie din cauza unor comorbidități, le numim noi - oameni care au diabet foarte grav sau anumite boli respiratorii, aceia sunt mai susceptibili să facă formele mai grave ale bolii. O altă posibilă explicație este timpul de vaccinare, copiii fiind vaccinați în primii ani de viață, este mult mai aproape și s-ar putea să fie o cross-reactivitate între perioada în care primesc vaccinurile și acest coronavirus, și din această cauză ei sunt încă protejați. Sunt încă în perioada de protecție a vaccinurilor pe care le-au primit în primii ani de viață”, a mai spus medicul Netea.
VACCIN PENTRU CORONAVIRUS
“Sunt 12 universități și companii care urmăresc ca în momentul acesta să dezvolte vaccinul, eu cred că cel puțin 2-3 vor să îl dezvolte. Asta e o mândrie pentru noi, cercetătorii. Când, în istorie, am avut o infecție care apare pentru prima dată în lume și, în prima lună, noi știm deja care este virusul și am secvenționat complet virusul și, în primul an de după infecție, noi avem un vaccin?”, a mai spus Netea.
DESPRE TEORIA CONSPIRAȚIEI
“Coronavirusul este un virus care provine de la un animal, la fel cum toate cele 80% au venit de la animale. Trebuie să fim un pic atenți la interacțiunea cu animalele și nu trebuie să mâncăm animale bolnave. Practic, 80% din infecțiile pe care noi le avem, la un moment dat în istorie, au fost luate de la animale. Acesta este un nou exemplu și vor fi multe exemple și-n continuare. Acesta este un proces natural într-un fel, și noi dăm virusuri și infecții animalelor, și ele ne dau nouă”, a mai spus dr. Mihai Netea.
CUM SE SCHIMBĂ AND-UL
“ADN-ul nostru se schimbă, în continuare, în funcție de ce se întâmplă în jurul nostru. Infecțiile reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care duc la schimbarea ADN-ului. De exemplu, în timpul perioadei medievale, când ciuma omora 30-40% din oameni, s-a produs o puternică influență asupra ADN-ului. Ce se întâmplă în timpul unui eveniment istoric critic precum o epidemie? Noi am comparat populațiile din Europa cu populațiile care trăiesc în Africa și am studiat mai ales genele care sunt importante pentru anumite proteine de la suprafața globulelor albe din sânge. Acestea sunt foarte importante pentru apărarea imunitară împotriva infecțiilor și sunt ușor diferite la populații din Europa și din Africa. Un exemplu în acest sens este TLR 4, o proteină, un fel de antenă de la suprafața globulelor albe, care simte o bacterie sau un virus ce ne cauzează infecții. Ceea ce am observat este că există variante diferite ale acestei proteine în Europa și Africa. Astfel, TLR 4 întâlnită în Africa, protejează populația de acolo contra malariei. În schimb, TLR 4 din Europa ne face să rezistăm mai bine în fața septicemiei, care este foarte importantă în Europa. Astfel, bolile dintr-o anumită regiune geografică ne transformă ușor”, a explicat medicul.
REZISTENȚĂ ASUPRA INFECȚIILOR
“Este foarte bine cunoscut că populațiile europene sunt mult mai rezistente la HIV/SIDA decât populațiile care trăiesc în Africa. Cum am ajuns noi să fim mai rezistenți în fața HIV? Am ajuns aici, fiindcă aceleași mecanisme imunitare au fost importante și pentru apărarea contra ciumei. Faptul că strămoșii noștri au murit din cauza ciumei și au selectat anumite variante genetice, care ne apărau pe noi împotriva ciumei, ne ajută să ne apărăm mai bine contra HIV față de populațiile africane”, a mai spus medicul.
Întreaga conferință poate fi ascultată la: https://bit.ly/392kX5N
Sursa: https://www.medichub.ro
