“NU CEI MAI PUTERNICI SAU CEI MAI INTELIGENȚI SUPRAVIEȚUIESC, CI CEI CARE SE ADAPTEAZĂ CEL MAI UȘOR”


Categorie: Cultural
|
11-04-2020
Nr: 70 (7.779)
|
Autor: LETIȚIA BOTA
|

Interlocutor: profesor psiholog școlar Adriana Cerghedi, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Mureș

- Pentru cititorii cotidianului nostru, vă rog o scurtă prezentare a dumneavoastră.

- Am început activitatea de profesor psiholog școlar în anul 2000, la Liceul Industrial MIU Sighișoara, unde mi-am desfășurat activitatea timp de 1 an. În 2001 m-am transferat la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, unde și azi sunt titular. Din 2008 și până în ianuarie 2012, am fost coordonatorul Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică Mureș, perioadă în care am coordonat, la nivelul județului Mureș, activitatea psihologilor din cabinetele școlare și interșcolare de asistență psihopedagogică, respectiv serviciile de consiliere psihopedagogică adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților, inițiat și demarat de programe de informare și consiliere; activități de cercetare științifică; activități la comisiile metodice, centralizarea datelor pentru elaborarea materialelor informative pe problematica orientării școlare și profesionale. Cea mai mare provocarea a fost în 2012, când cadrul legislativ impunea înființarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (C.J.R.A.E.) Mureș și preluarea din unitățile de învățământ a profesorilor psihologi, logopezilor și mediatorilor. Cu multă muncă am reușit, iar azi această instituție are 8 ani. În ultimii 2 ani, de când sunt din nou directorul C.J.R.A.E. Mureș, am încercat ca serviciile educaționale oferite să fie calitative, nu doar cantitative.

- În condițiile pandemiei COVID-19, cum credeți că se poate veni în întâmpinarea cadrelor didactice și a elevilor care nu dispun de logistică necesară?

- Omul este “bine echipat” și la nevoie găsește resursele interioare și exterioare să depășească situațiile de criză. Mai mult, situațiile limită pot face oamenii mai creativi. Celor care au logistică, tehnologie informatică la dispoziție, le e greu să-și imagineze cum se poate descurca fără. Cei care nu au, lipsa acesteia nu va reprezenta un factor stresor. Viața lor nu s-a schimbat din acest aspect, ei se vor adapta la situația de criză, așa cum au făcut-o și înainte de pandemie. Să ne reamintim cum a studiat generația anterioară anului 1989. Sau cum se desfășoară actul educațional acolo unde nu există calculator, laptop, internet, în acele medii unde nici cadrul didactic, nici copilul nu are aceste resurse, nici la școală, nici acasă. E greu de crezut, dar există, doar că în contextul actual această situație este mult mai evidentă, deși ea exista anterior apariției pandemiei. În ciuda acestor lipsuri, actul educațional s-a desfășurat, cadrele didactice au predat, elevii și-au însușit materia, profesorii au consolidat cunoștințele elevilor. Vechea vorbă populară “Fă rai din ce ai”, este o rețetă în situațiile de criză, preluată din vremuri grele de la bunicii noștri. Ei spuneau “faci mâncare din ce ai”. Tradus: folosești toate resursele interioare, exterioare, experiențele de viață, metodele, mijloace să găsești soluții noi pentru a te adapta, pentru a supraviețui. Mecanismele noastre spontane de autoprotecție de tipul “luptă sau fugi” ne ajută să facem față situațiilor de criză. După o evaluare a situației (spre exemplu cursurile “face to face” sunt suspendate, nu am logistică, dar e necesar să continuăm actul educațional) primești îndemnul de luptă “mă mobilizez, am resurse, găsesc soluții sau abandonez” sau “nu am resurse materiale, nici interioare, mi-e frică să nu se îmbolnăvească familia”. Aceasta este lupta interioară. De asemenea, profesorul poate să-și identifice acele reacții și comportamente învățate din experiențele de viață anterioare, care acum să-l ajute. Astfel, cei care în actul educațional au folosit logistică se vor adapta mult mai ușor, vor aplica în activitatea educațională programele, platformele identificate, iar acei profesori care nu au făcut apel la logistică, tehnologia modernă, vor renunța. Ei vor putea să aplice tehnicile și metodele pe care le-au mai utilizat și până acum. Prin urmare, profesorul de română le poate recomanda elevilor să citească, așa elevii vor reactiva biblioteca casei (sigur la bunica găsește cărți din vremea când părinții erau școlari). Cititul ajută și dezvoltă limbajul, memoria, imaginația, experimentează emoții, trăiri prin proiectarea propriei persoane în personajele romanului, povestiri, învață soluții. Pot întocmi fișe de lectură, să comenteze anumite citate din manual, să rezolve exercițiile din manual etc. Profesorul de matematică să le recomande să efectueze exercițiile de la clasă sau pur și simplu să conceapă exerciții, să rezolve exerciții din manual până la lecția la care a ajuns. Profesorul de biologie propune să realizeze fiecare un ierbar, în care să deseneze plantele. Sunt câteva exemple ce îmi vin în minte, din perioada școlarității mele.

În altă ordine idei, ne reîntoarcem la deprinderi mai clasice de învățare. Părinții au un rol important. Ei trebuie să susțină această activitate, însă dacă părintele este preocupat, îngrijorat de situația de criză, nu va avea energia necesară. Dezechilibrul emoțional se va transmite de la părinte la copil, automat. E dureros că în secolul XXI există astfel de lipsuri, dar asta este realitatea. Vă propun un exercițiu: imaginați-vă că, de mâine, toate școlile, toți elevii și cadrele didactice dispun de tablete, PC, internet, programe educaționale, tot ce ține de logistică. Oare s-ar putea desfășura actul educațional? Oare toată resursa umană este pregătită să le folosească? Toții elevii sunt pregătiți? Așadar, cum spunea Charles Darwin: “Nu cei mai puternici sau cei mai inteligenți supraviețuiesc, ci cei care se adaptează cel mai ușor.”

- Care sunt provocările/dificultățile cu care vă confruntați în această perioadă?

- Nimeni nu avea prevăzut în calendar, în planul managerial sau în calendarul activităților metodice un eveniment denumit: “Pandemie mondială”. Dar a apărut, e prezent și ne învață că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum plănuiești inițial. Provocarea pentru noi a fost reorganizarea și funcționalitatea consilierii online sau telefonice a beneficiarilor serviciilor educaționale oferite de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Mureș. Însă ne-am reorganizat activitatea repede, astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor serviciilor noastre. La nivel de secretariat, odată cu intrarea în vigoare a ordonanței prin care cursurile și activitatea directă cu publicul au fost suspendate, am aplicat și noi aceste măsuri. În lipsa acestei activități directe cu publicul, am pus la dispoziția beneficiarilor serviciilor noastre, serviciul online și telefonic. Psihologii și logopezii din rețea s-au adaptat la nivelul unităților școlare unde funcționează, găsind și folosind diverse strategii prin care să țină legătura cu elevii, cu părinții acestora și cu celelalte cadre didactice.

- Perspective/propuneri/ soluții pentru situația actuală?

- Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor serviciilor noastre, ne propunem ca în următoarea perioadă să investigăm, să obținem informații privind nevoile reale ale acestora. Pornind de la această radiografie a modului în care aceștia percep și fac față provocărilor ridicate de pandemia de COVID-19, vom dezvolta programe în acord cu nevoile beneficiarilor. Acest lucru îl vom realiza printr-un chestionar. De asemenea, ca orice elev, părinte, coleg-profesor să ia legătura cu specialiști din CJRAE ne-am propus să identificăm modalitățile de comunicarea agreate, utilizate de psihologi, logopezi cu beneficiarii serviciilor noastre, ca apoi să le postăm pe site-ul instituției : www.cjraems.ro și pe pagina oficială de FB https://www.facebook.com/CJRAE-MURES-299113697292784. Cu această ocazie, invit cititori să acceseze aceste adrese, unde vor găsi resurse educaționale utile și date de contact.

La nivel de instituție, prin aplicația ZOOM, organizăm întâlniri online, ședințe de lucru, în care dezbatem proiecte și planuri de viitor pentru situația de criză. Ne propunem lucruri practice, simple, pe care fiecare din noi le putem face în mijlocul acestei crize și care să ne ajute să ieșim din ea, mai întăriți și cu mai multe abilități de a face față situațiilor cu care ne confruntăm.

- Acoperă/suplinește Teleșcoala (adresată elevilor V-VII și IX-XI) munca la clasă, nevoile specifice ale procesului instructiv-educativ?

- Din discuțiile avute cu profesorii, răspunsul meu ar fi că Teleșcoala nu suplinește în totalitate procesul educativ, dar este util și facil în această perioada și pentru activități instructiv-educative de reactualizare și fixare de cunoștințe. În acest context, Teleșcoala vine în sprijinul profesorului și al elevului, prin variate materiale și mijloace de fixare a materiei, fișe, auxiliare. Dacă vorbim de programul Teleșcoala, pentru activitatea de predare, cred că este dificil, întrucât interacțiunea dintre elev și profesor, precum și feedback-ul profesor - elev, ca mod de autoreglare, lipsesc. Cu siguranță, un câștig pentru procesul educațional, generat de pandemie, va fi apariția unor platforme educaționale performante, care să înlocuiască predarea la clasă în anumite perioade.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval