MAFIA PĂDURILOR ROMÂNIEI

Distribuie pe:

România, prin pădurile ei, este “plămânul” Europei, remarcată printre țările bogate în resursele prețioase de lemn. Din nepăsarea guvernanților, a nepăsării multora dintre noi, dar mai ales a unor politicieni “înfrățiți” cu mafioții, mulți dintre ei fiind cunoscuți, ca urmare a proceselor din justiție, nu e cazul să le mai dăm numele, s-a furat și se fură ca în codru, de fapt, din codru, aurul verde al României. Urmarea, în ultimii 100 de ani, peste 10% din suprafața pădurilor României a fost tăiată prin defrișări și furturile de lemn, ceea ce continuă și acum.

Defrișările aprobate ca și cele prin furt au crescut îngrijorător de mult, mai ales după anii 1990, continuând și în zilele noastre, cu toate măsurile de reducere a tăierilor planificate și a celor “antifurt”, luate de autorități, fapt recunoscut, indirect, de Mihai Drăgan, purtător de cuvânt al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în emisiunea “Jocuri de Putere” de la Tv Realitatea Plus, moderator Oreste Teodorescu, care spunea: “Unul dintre subiectele fierbinți ce preocupă opinia publică este mafia lemnului. E limpede că fenomenul defrișărilor ilegale, vizibil cu ochiul liber și documentat de cei mai onești jurnaliști de investigații, a creat o stare de disconfort și chiar tensiune între societate, industria lemnului, ONG-uri și autorități, dar poate un aspect mai puțin mediatizat este dimensiunea fake news a subiectului! De la ecologie la ECO-terorism este doar un pas, și de multe ori el a fost făcut! Sunt câteva entități transfrontaliere care au transformat această temă în muniție pentru războiul hibrid! La noi, activitățile de administrare a fondului forestier și industria lemnului, în general, au fost ținta permanentă a campaniilor de denigrare, fake news și de propagandă. În perioada stării de urgență și a pandemiei de COVID-19, aceste campanii s-au intensificat și au ajuns la un nivel cu efecte negative extrem de grave. Populația cere virulent interzicerea oricăror activități de exploatare și administrare a pădurilor, lucru care ar zdruncina fundamental atât societatea, protecția mediului și economia românească.

Vom face o ediție incendiară despre mafia lemnului, dar și despre multele dezinformări menite să saboteze una dintre cele mai profitabile industrii românești, alături de MIHAI DRĂGAN, purtător de cuvânt la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, AURICA SERENY, președinte Asociația Producătorilor de Mobilă, prof. dr. ing. OVIDIU IONESCU, prodecan, Facultatea de Silvicultură Brașov, TIBERIU BOȘUTAR, activist de mediu, președinte Asociația Moldovița, și jurnaliștii de investigație Sorin Manea și Stelian Negrea.” Rezultatul acțiunilor de exportare a masei lemnoase brute, bușteni a lovit grav în industria de mobilă a României încât prelucrarea superioară a lemnului prin care valoarea nou adăugată (plusvaloare) să beneficieze firmele străine, nu cele românești. “Interesul firmelor străine a fost și este ca industria mobilei să nu meargă bine și totuși țara noastră se menține pe locul 11 în lume și pe locul cinci în Uniunea Europeană”, arăta doamna Aurica Sereny, președinte al Asociației Producătorilor de Mobilă, în emisiunea “Jocuri de Putere” la TV Realitatea Plus.

Din cauza defrișărilor masive făcute sub acoperirea și în folosul unor oameni politici, s-au ras sute de mii de hectare de pădure din munții României (Moldovei și Ciucului), lemn care s-a exportat (și se mai exportă) direct sau prin unele companii străine precum Schweighofer din Austria. Astfel s-a ajuns ca peste 10 firme străine din domeniu să fie asociate cu fenomenul de încurajare a devastării pădurilor, pierzându-și credibilitatea chiar dacă activitatea lor nu are în totalitate legătură cu furtul de lemne.

În anul 2015, firma austriacă Holzindustrie Schweighofer a fost implicată în scandalul pornit din interiorul ei, acuzată că preia lemn tăiat ilegal din pădurile României, lemn pentru care ar fi dat și bonificații. Pentru a acoperi matraplazâcurile făcute și a contracara scăderea credibilității în ochii societății civile, firma austriacă a întocmit un plan de măsuri prin care să demonstreze că nu mai tolerează legături cu hoții de lemn, că lucrează corect și respectă legislația în domeniu.

În anul trecut, DIICOT a întreprins percheziții la mai multe fabrici de cherestea, acțiuni din care a rezultat un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro. Curios e faptul că, până acum, nu se mai știe nimic despre rezultatul acestei anchete, despre care reprezentanții companiei austriece susțin, la rândul lor, că nici ei nu cunosc ce s-a mai întâmplat cu ea. Directorul general al Holzindustrie Schweighofer România susținea că: “Nimic din ceea ce facem nu e în afara normelor legale. Întotdeauna operăm conform normelor legale și cooperăm cu autoritățile, pentru că este în avantajul nostru acest lucru”.

Mai mult, susținea el “compania are un plan de acțiune pentru urmărirea traseului lemnului până la poarta fabricilor printr-un sistem GPS numit «Timflow», care înregistrează traseul camioanelor cu masă lemnoasă livrată către fabricile de cherestea. Orice oprire ori deviere de la traseu a camionului încărcat cu lemn este semnalată prin această aplicație. Compania demonstrează prin aceste date că nu primește lemn de origine ilegală”.

Din revista “Capital” am mai aflat că: “Societatea cu acționariat austriac, care activează pe piața prelucrării lemnului, procesează peste 6% din totalul lemnului de rășinoase recoltat în țara noastră. Din toată cantitatea de lemn procesată de Schweighofer, 60% provine din import, din țări precum Cehia, Bosnia, Ungaria, Polonia, Germania și Austria. Lemnul prelucrat în România și Germania este comercializat în peste 70 de țări din lume. Compania austriacă a investit în țara noastră 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri realizată în 2017 în Germania și România a fost de 532 de milioane de euro, cea mai mare parte a vânzărilor provenind din România”.

Important de evidențiat e faptul că, firma austriacă a dezvoltat, împreună cu mai mulți parteneri, proiectul “Pădurea de Mâine”, care își propune plantarea unui milion de puieți pe parcursul a cinci ani.

Această acțiune este cu atât mai benefică cu cât față de acum 100 de ani, suprafața pădurilor din România a scăzut cu peste 10%. Potrivit Anuarului Statistic din 1922, “suprafața pădurilor era de 7,3 milioane de hectare”. În prezent, “Romsilva, companie de stat, administrează 3,14 milioane de hectare, reprezentând 48% din totalul fondului forestier al țării”, ne informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

“Cel mai mare proprietar privat de păduri din România este IRU Forest Assets, parte a grupului de mobilă Ikea, cu aproape 39.000 de hectare deținute. Al doilea cel mai mare proprietar privat de păduri este Greengold Romwood, o companie suedeză, care deține în România aproape 18.000 de hectare. Al treilea cel mai mare proprietar privat este Silvirom Navaro GmbH, o companie nemțească, care deține peste 17.700 de hectare în România. Un hectar de pădure costă între 2.000 și 5.000 de euro, în funcție de vârsta și specia pădurilor, cele mai scumpe fiind pădurile de stejar”.

Și totuși, România, prin aerul purificat de păduri, mai este încă “plămânul” Europei, printre puținele țări cu o astfel de bogăție de mare preț pentru viață, pentru sănătatea oamenilor bătrânului continent. Deosebit de important este faptul că, ce facem pentru a păstra acest dar oferit de Dumnezeu și pentru generațiile viitoare. Important de semnalat e faptul că actualul ministru în domeniu acționează la forurile internaționale pentru a mări cu încă 40.000 de ha suprafața pădurilor virgine în România.

 

 

Lasă un comentariu