31 MAI, ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ TUTUN

Distribuie pe:

În medie, speranța de viață a unui fumător este cu 10 ani mai mică decât a unui nefumător * Fumul de țigară conține peste 7.000 de substanțe chimice, din care cel puțin 70 sunt cancerigene * Aproape 9 din 10 fumători încep să fumeze înainte de 18 ani și aproape toți - până la 26 de ani.

Zilnic, peste 3.200 de copii și adolescenți sub 18 ani fumează prima țigară, iar 2.100 de adulți tineri se transformă în fumători * Pentru fiecare persoană care moare din cauza unei boli legate de fumat, încă 20 de persoane suferă de o boală legată de fumat * Anual, fumatul și consumul de tutun provoacă peste 8 milioane de decese în întreaga lume, din care peste 7 milioane sunt cauzate de consumul direct al tutunului, și 1,2 milioane înregistrate la nefumătorii pasivi (expuși la fumul de țigară) * Fumatul provoacă boli de inimă, cancer, accident vascular cerebral, diabet și boli pulmonare (inclusiv emfizem, bronșită și obstrucție cronică a căilor respiratorii) * Fumătorii inhalează aproximativ 1 miligram de nicotină dintr-o singură țigară. Pentru unii, este suficient ca să devină dependenți * Tutunul este principala cauză de deces prevenibil în lume. (sursa - standaz.com/tobacco-facts)

Interlocutor: dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină generală

Domnule doctor, ce alte “grozăvenii” puteți adăuga acestor date și statistici înfiorătoare, pe care, parcurgându-le, chiar simți nevoia... să aprinzi o țigară?!

- ... Dacă mai vreți “grozăvenii”, vă pot spune că, de pildă, fumatul unei singure țigări scurtează viața cu 7 minute, iar fumatul unui pachet de țigări pe zi o scurtează cu 140 de minute pe zi. Asta înseamnă că, pentru fiecare an de fumat, se pierde mai mult de o lună de viață. Apoi: că fumatul nu reduce doar speranța de viață, ci și calitatea vieții. Că fumătorii mor mai tineri. Că jumătate din fumători vor muri de o maladie asociată tutunului. În fine, “grozăviile” sunt atât de multe încât recomandabil este... să stingem țigara. Mai ales că depinde doar de noi, fiindcă fumatul este singura și cea mai evitabilă cauză a morții.

- Totuși, se cam “bea tiutiun” în zilele noastre, în ciuda avertismentelor, a statisticilor, a imaginilor oribile de pe pachetele de țigări...

- Da, din păcate. Fie că este vorba de țigarete, trabuc, tutun pentru pipă, narghilea sau “băgău” “șanț” cum i se mai spune, fumatul a devenit, în prezent, un obicei pentru mulți oameni din întreaga lume. Unii îl privesc ca o demonstrație de putere și superioritate...

- În general, când spunem “țigară”, spunem “nicotină”. De unde-i vine numele și de ce țin fumătorii, neapărat, să-i omoare cu zile?

- Pentru că este principala substanță chimică din țigară, care creează dependența. Numele i se trage de la Jean Nicot, cel care a introdus tutunul în Franța...

- ... Putea să introducă altceva. Măcar lordul Sandwich a introdus sandwich-ul... Revenind, însă, la nicotină...

- Este un toxic puternic, cu efect rapid asupra sistemului nervos și a vaselor, are o acțiune vasoconstrictoare, inclusiv a vaselor coronariene și asupra vaselor periferice, de unde rezultă paloarea specifică fumătorului.

Intoxicația cronică cu nicotină este des întâlnită în rândul fumătorilor: la fumătorii începători se observă tulburări nervoase și vasomotorii, palpitații, tulburări digestive, infarct, AVC, grețuri, tulburări care pot duce în final la toxicomanie (nicotinism). Fumatul suprimă senzația de foame, 90-95% din nicotina inhalată este reținută în plămâni și constituie, alături de gudroanele rezultate din ardere, una din cauzele principale în creșterea incidenței cancerului bronhopulmonar. Prin arderea țigaretei rezultă monoxidul de carbon (CO), care este un gaz toxic, asfixiant; ajuns în sânge, se fixează pe hemoglobină în mod ireversibil și, astfel, persoana moare prin asfixiere, rezultând compusul carboxihemoglobina. Alt component al țigaretelor îl reprezintă gudroanele, cu efect cancerigen. Acestea conțin: arsenic, cianuri, aldehidă formică (atenție la țigările electronice!), folosită în trecut drept armă chimică.

- Ce stricăciuni produc toate aceste otrăvuri, odată “trase în piept” - la propriu - și ce organe afectează?

- Nu doar organe, ci aparate și sisteme întregi. De pildă, fumatul acționează asupra sistemului imunitar, determinând creșterea numărului de globule albe, scăderea celui al unor celule care participă în sistemul imunitar al epiteliului colului uterin și astfel favorizează apariția displaziei de col uterin, care, de fapt, are potențialitatea de a se transforma, ulterior, în cancer.

- Ca să nu mai vorbim că nici dinții fumătorilor nu sunt chiar albi...

- Practic, întreaga cavitate bucală are de suferit de pe urma fumatului: halena (un miros caracteristic al gurii), gingivita, dinți galbeni, carii dentare, inflamații ale mucoasei bucale, ale limbii, amigdalelor, precum și toată patologia cavității nazale și a faringelui. Demne de remarcat sunt cancerele localizate la buza inferioară (fumătorii de pipă, dar și de țigarete), cavitatea bucală, obraji etc.

- Despre halul în care sunt “hărțuiți” plămânii, ne-ați putea vorbi la nesfârșit...

- În general, la nivelul aparatului respirator, fumatul determină toată patologia: rinite, sinuzite, traheobronșite, bronșită cronică, BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) similar astmului bronșic, apoi fibroza / scleroza pulmonară, cord pulmonar cronic (deci, este și o co-afectare a inimii), infecții intercurente, reprezentate de: pneumonii, TBC pulmonară. Fumatul este incriminat în 84% din cazurile de cancer laringian și cancer bronhopulmonar. În ultimă instanță, poate provoca o moarte lentă și dureroasă.

- Chiar niciun organ n-are scăpare?

- Vă mai dau ca exemplu - pentru a trage propriile concluzii - suferințele aparatului digestiv, cauzate de fumat: esofagită, boală de reflux gastroesofagian - precursorul cancerului esofagian; la nivelul stomacului - gastrite, ulcere, cancer; la nivelul ficatului și al căilor biliare produce calculi, cancer hepatic; la nivelul pancreasului: pancreatite, cancer; la nivelul intestinului subțire și colon: enterocolite, tulburări de absorbție, cancere. În cazul aparatului urogenital, fumatul determină: infecții urinare (foarte dificil de stăpânit), cancere de vezică urinară, de rinichi. În ce privește aparatul reproducător masculin - infecții, cancere, impotență, infertilitate, iar la femei - menopauza precoce, infecții, cancere, infertilitate, avorturi spontane, nașteri premature, copii cu malformații congenitale. Referitor la femeile care fumează în timpul sarcinii: fumatul dăunează sănătății copilului!

Nu în ultimul rând, privind pielea și țesutul subcutanat, fumatul produce îmbătrânirea tenului, infecții, dermatite, alergii, cancere tegumentare.

- Mulți fumători promit că se vor lăsa de fumat. Puțini se țin de cuvânt...

- Statistic, aproximativ 2/3 dintre fumători conștientizează că “nu fac bine fumând”, dar continuă sau amâne momentul când vor arunca țigările. Unii au încercat deja să renunțe o dată sau de două ori și au eșuat. Există și dintre aceia care, în fiecare an, au tentative de renunțare la fumat. În cele mai multe cazuri, aceste încercări nu au fost urmarea apelării la cabinete anti-fumat sau la prescripții medicale de terapie a sevrajului. Stoparea fumatului, respectiv “înțărcarea tabagică”, reprezintă un act medical pentru medic și un act de voință din partea fumătorului. Oprirea fumatului înseamnă totodată întreruperea aportului de nicotină în organism, aceasta fiind, după cum am spus, responsabilă de producerea dependenței.

- Cât de benefică este “înțărcarea tabagică”?

- Astăzi, nu mai există niciun fel de dubiu că abandonarea fumatului este însoțită rapid de un efect benefic asupra sănătății. Există beneficii aproape imediate: la 20 de minute după ultima țigară, frecvența cardiacă și temperatura corpului devin egale cu cele ale nefumătorilor, iar la 8-12 ore după ultima țigară, monoxidul de carbon din sânge este înlocuit de oxigen.

- Potrivit celor mai recente studii citate de OMS, în cazul fumătorilor, riscul de infectare cu noul coronavirus este mai ridicat, comparativ cu nefumătorii.

- Firește, întrucât COVID-19 este o boală infecțioasă care atacă în primul rând plămânii. Fumatul afectează funcția pulmonară, împiedicând organismul să combată coronavirusurile și alte boli. De asemenea, repet, tutunul este un factor de risc major pentru bolile care nu sunt transmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii și diabetul, care supun persoanele cu aceste afecțiuni unui risc mai mare de a dezvolta boli grave atunci când sunt afectate de COVID-19. Pe scurt, cercetările disponibile sugerează că fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta boli grave și deces.

- Să stingem, așadar... și “ultima țigară, uitată într-un colț pe etajeră”?

- Dacă nu vreți să vă scurtați viața cu 7 minute...

 

Lasă un comentariu