ANIMALELE DE COMPANIE, PRIETENI DEVOTAȚI


Categorie: Editorial
|
30-05-2020
Nr: 101 (7.810)
|
Autor: VASILE BOTA
|

Am trecut și peste criza provocată de Coronavirus, în mare parte cu bine, chiar dacă bâlbele guvernanților, uneori, ne-au panicat. Pentru o stare de normalitate ar fi indicat să medităm la urmările perioadei de izolare. Un distins coleg îmi declara că cel mai periculos fenomen este apariția stării de toxicitate între oameni, la toate nivelurile. Dacă înainte această stare era specifică politicienilor, astăzi s-a întins ca o pecingine la nivelul întregii societății. ,,Și am văzut că toată strădania și toată reușita omului nu este decât pizma unuia față de altul. Și aceasta este deșertăciune și vânare de vânt” (Eclesiastul 4.4), constatări înțelepte, valabile și în zilele noastre, când multe prietenii s-au risipit.

Un prieten adevărat pentru oameni este animalul de companie, ocrotit și de Ordonanțele militare, fiindcă s-a îngăduit stăpânului să-l scoată la plimbare, să se deplaseze pentru hrană, medicamente, tratamente veterinare etc.

Pentru mine, prietenia cu doi câini a fost o adevărată terapie împotriva stresului provocat de informațiile alarmate din mass media. Bucuria cu care mă întâmpinau când mă întorceam acasă sau când le spuneam că mergem la plimbare, loialitatea lor reprezintă o adevărată terapie antistres.

Mă revoltă cruzimea unor oameni manifestată împotriva animalelor, în special împotriva cailor și câinilor, cei mai vechi prieteni ai omului. Am văzut o scenă care m-a revoltat, cu un “domn” care a coborât dintr-o mașină de lux la marginea satului, a deschis portbagajul mașinii și a lăsat un câine de rasă să coboare. Apoi, domul respectiv s-a urcat în mașină, abandonându-și prietenul pe marginea drumului, în câmp. O perioadă, câinele a privit după mașină și, după un timp, s-a așezat în șanț, cu speranța că stăpânul se va întoarce. Între timp a început o ploaie rece și deasă. Am încercat să-l chem la mine, dar a refuzat. Nu știu ce s-a ales de câinele respectiv, destul că a fost abandonat în câmp, fără mâncare și adăpost...

O altă întâmplare la care am fost martor este legată de un cal, bătut cu cruzime de stăpân fiindcă nu reușea să urnească o căruță plină cu pietriș. Stăpânul înjura de mama focului și îl lovea cu o lopată peste spate. Bietul cal, slab și probabil bătrân, se căznea din toate puterile să tragă, dar nu reușea. La un moment dat, obosit, a renunțat, spre furia stăpânului, și din nări a început să-i curgă sânge. Nu m-am putut abține și i-am spus stăpânului: “Măi, frate, nu vezi că nu poate să tragă, fiindcă ai pus prea mult pietriș în căruță! Vrei să-l omori? Acesta m-a privit furios și mi-a răspuns: “Ce treabă ai, este calul meu și fac ce vreau cu el și a început să mă înjure. L-am lăsat în plata Domnului și am plecat, scârbit de atâta răutate și prostie omenească. Am amintit despre aceste două întâmplări din dorința de a-i sensibiliza pe cei care nu iubesc animalele, fiindcă cel care nu iubește un animal de companie, nu îi iubește nici pe oameni.

Oare Coronavirusul nu le-a infectat și sufletul unor oameni?

Printr-o propunere legislativă din partea PSD, USR, PROROMÂNIA, ALDE se cere înființarea unui DNA al Pădurilor. O inițiativă lăudabilă, care trebuia pusă în practică de mai mulți ani, dar ce te faci cu cei care ucid animalele, deoarece Poliția Veterinară nu prea și-a făcut datoria, fiind o instituție prea puțin cunoscută în rândul cetățenilor. Veți spune de ce atâta caz cu protecția acestor animale când sunt oameni nevoiași, singuri, care au nevoie de ocrotire? Fiindcă în perioada Pandemiei și după, acești prieteni necuvântători ai omului au fost alături de mulți cetățeni izolați. Iarăși veți spune că în Târgu-Mureș, în fiecare cartier există cabinet veterinar special pentru animale de companie, iar în cartierul Mureșeni, Primăria a înființat un “azil pentru câini”, unde sunt îngrijiți câinii abandonați, fără stăpân. Tot de aici, iubitorii de animale pot să adopte un câine vaccinat, sterilizat, cu analize la zi și carnet de sănătate. De aici, periodic erau exportați câini în Germania. Oricum, trebuie felicitată și Primăria municipiului Târgu-Mureș pentru această inițiativă, care a rezolvat în mod civilizat problema câinilor vagabonzi din municipiu.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval