După articolul polemic referitor la declarația din aprilie a lui Iohannis, în care jurnalistul Keno Verseck concepe un rechizitoriu vizând naționalismul exacerbat românesc, apar și alte păreri.
Pentru clarificarea situației și excluderea variantelor apărute în presa germană, neconforme cu realitatea, și a speculațiilor rezultate în urma acestor interpretări, redăm pasajul cu pricina din cuvântarea președintelui României Klaus Iohannis:
“Este incredibil, dragi români, ce înțelegeri se fac în Parlament! PSD, ajutat de UDMR, a trecut o lege care acordă autonomie largă Ținutului Secuiesc. În timp ce ne luptăm cu pandemia, marele PSD se luptă în birourile secrete, ca să dea Ardealul ungurilor. E inacceptabil și, cât timp voi fi președintele României, o asemenea lege nu va trece. Jo' napot kivanok Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, în schimbul acestei înțelegeri?”
În cotidianul german Frankfurt Allgemeine Zeitung, jurnalistul Michael Martens din Viena aduce în discuție “o decizie, firește, deocamdată nejustificată, și anume, dacă președintele României a discriminat minoritatea maghiară, acuzând fără dovezi și atribuind șefului PSD negocierile în secret cu premierul ungar Viktor Orban pentru retrocedarea Transilvaniei. Faptul că a înlocuit părți ale acuzației, folosind cuvinte ungurești, imitând (maimuțărind) un accent unguresc în românește, a dat exprimării o notă tulburătoare”.
În consecință, Iohannis s-a ales cu o amendă de 1.050 euro, așa cum a hotărât Instituția de Antidiscriminare, independentă, creată în urmă cu 2 ani de Uniunea Europeană în România, condusă acum de un etnic maghiar: “Afirmația făcută de Klaus Werner Iohannis, în cazul președintelui, cuprinde starea de fapt a descriminării și lezării dreptului la demnitate după criteriul etnic al aparteneței naționale”.
Administrația prezidențială anunță că Iohannis va contesta în instanță hotărârea, care ar avea un “profund caracter politic”. Șeful guvernului român, Ludovic Orban, a cărui “vatră politică este aceeași cu a președintelui român, a lansat un proiectil împotriva Consiliului Antidiscriminare, care ar colabora la vânzarea intereselor românești”, continuă autorul.
Președintele directoratului “Premiul Karl”, cu sediul în Aachen (înmânarea distincției acordată președintelui român s-a amânat din cauza pandemiei), Jürgen Linden, și-a exprimat, în cadrul unui interviu pentru cotidianul Aachener Zeitung, “îndoiala asupra obiectivității (fără idei preconcepute)”, a Consiliului Antidiscriminare: “Rezultatele anchetei vor fi analizate și se va verifica dacă cercetarea cazului s-a desfășurat nepărtinitor”.
Există în presa germană o întrebare retorică: “Cum a putut Iohannis, un reprezentat al minorității etnice, care a fost ani de-a rândul un apărător al drepturilor acesteia, să devină peste noapte naționalist!” De fapt, ce ascunde această “răbufnire?” Iohannis va aduce, în mod sigur, dovezile în fața instanței. Oricum, afirmația lui Iohannis nu implică discriminarea minorității maghiare. Iar dacă luăm ca reper “maimuțăreala” lui Iohannis, atunci, prin extrapolare, se poate spune că în magazinele din Ținutul Secuiesc un “Jo napot”, la care se adaugă la Târgu-Mureș un “Bună ziua”, reprezintă un semn de respect pentru minoritatea maghiară, care trăiește în bună vecinătate cu românii.
Problema este a politicienilor care nu clarifică litigiile, ceea ce este legal și ilegal, manipulând populația, iar mass media, la rândul ei, nu-și asumă această responsabilitate majoră.
