BATALURILE FOSTULUI COMBINAT CHIMIC TÂRNĂVENI - ÎNTRE STERIL NOCIV, ȘI O ADEVĂRATĂ MINĂ DE AUR (XXIII)


Categorie: Istoric
|
13-06-2020
Nr: 109 (7.818)
|
Autor: PETRU LECHINȚAN, Târnăveni
|

Pe timpul funcționării Combinatului Chimic Târnăveni, din care nu a mai rămas nimic decât trei bataluri reziduale, ruinele și aproape 100 ha teren pustiu. Aici se produceau produse chimice specifice, de mare importanță și de mare valoare pentru economia națională: bicromatul de sodiu și de potasiu, sărurile de bariu, SĂRURI DE CROM, oxid de zinc, carbid, alte și alte produse. Deșeurile rezultate în urma fabricării acestora au fost depozitate în trei bataluri de mare capacitate, foarte aproape de râul Târnava Mică, reflexie evolutivă a industriei chimice locale de peste 100 de ani.

Aspectul acestor deșeuri arată a unui batal oarecare, dar în componența reziduurilor depozitate aici pe lângă alte metale grele, se află crom hexavalent și o mare cantitate de oxid de magneziu. S-a estimat că în bataluri s-ar afla peste 25 milioane de tone de material rezidual. Resturile depozitate de zeci de ani în aceste bataluri conțin substanțe nocive pentru sănătatea umană, flora și fauna râului Târnava Mică, dar care prelucrate ar putea deveni produse importante din punct de vedere economic, așa cum sunt cromul și oxidul de magneziu, deficitare și enorm de scumpe la ora actuală la intern și extern.

CROMUL, descoperit în anul 1797 de către chimistul francez Louis Nicolas Vanquelin, este deosebit de rezistent la coroziune și foarte dur. Destul de răspândit în scoarța pământului sub formă de cromit, prelucrat și industrializat are o foarte mare arie de utilizări: cromarea dură, decorativă, catalizator, fabricarea carbonaților și multe altele.

OXIDUL DE MAGNEZIU, compus binar al magneziului, este una dintre cele mai comune săruri de magneziu. Este utilizat ca material refractar pentru cuptoarele industriale, chimie și industria construcțiilor. Aliajele magneziului sunt, de asemenea, utilizate ca și componente ale automobilelor, avioanelor și rachetelor. Suficiente argumente pentru interes și preocupare în valorificarea reziduurilor depozitate în batalurile cu pricina. Numai că investitorii interesați de aceste mari rezerve de crom și oxid de magneziu nu s-au bucurat prea mult de aceste imense bogății de la marginea Târnăveniului din cauza birocrației, subestimării, necunoașterii sau incompetenței autorităților și, în mare parte, dezinteresului pentru viitorul economiei naționale.

Relevant! Fostul director al societății industriale BICAPA pe timpul insolvenței și falimentului acesteia, ing. ȘTEFAN KOMIVES, spre lauda lui, a susținut în termeni foarte clari valorificarea acestor reziduuri, citez: “Aici un investitor deștept se poate îmbogăți. Din reziduurile toxice aflate în aceste bataluri se pot scoate bani frumoși. Halda de steril de la BICAPA poate fi o mină de aur pentru un investitor serios. Costurile operațiunii pot fi asigurate de U.E., iar produsul obținut reprezintă profitul net al afacerii. Cel puțin 600.000 de tone de magneziu, profit curat 2,5 miliarde euro. Balastul rămas poate fi materie primă ideală în producerea de padimente speciale pentru hale industriale sau chiar obiecte sanitare de mare finețe”, am încheiat citatul. Directorul Ștefan Komives dispune de studii și proiecte bine gândite care pot fi luate cu seriozitate în seamă și care pot fi puse la dispoziția investitorilor, preocupări serioase în acest domeniu a mai avut, la rândul său, regretatul ing. director MAFTEI HURUBEANU, studii, din păcate, duse în mormânt odată cu decesul său.

Pe nedrept, problema acestor bataluri a fost neglijată și definitiv uitată, începând de la cele mai înalte niveluri! În opinia mea, problema acestor bataluri, neutralizarea substanțelor toxice, valorificarea cromului și a oxidului de magneziu trebuie tratată în continuare în mod serios. Sens în care de urgență trebuie elaborat un program complex care să implice nu doar alocarea resurselor financiare, ci și adoptarea celor mai bune tehnologii disponibile, cercetarea serioasă în studii pilot, luarea celor mai sigure măsuri de protejare a mediului și o conlucrare permanentă cu toți cei răspunzători, implicați în probleme de mediu, economice și de sănătate publică. Altfel, în regim de “ceață”, ploi torențiale, inundații, cutremur, dezinteres, pasivitate și uitare, “APOCALIPSA” poate fi oricând posibilă!

 (va urma)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval