DUMINICĂ, 21 IUNIE, CEA MAI LUNGĂ ZI DIN ACEST AN!

Distribuie pe:

Considerat începutul verii astronomice, solstițiul de vară marchează cea mai lungă zi din an, respectiv de 15 ore și 32 de minute, și cea mai scurtă noapte - de doar 8 ore și 28 de minute.

La latitudinea țării noastre, în acest an (2020), momentul solstițiului de vară se va produce în data de 21 iunie, la ora 0,44.

Potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” (subunitate a Muzeului Municipiului București), pământul execută, atât o mișcare anuală de revoluție în jurul soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri, care păstrează o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La momentul solstițiului de vară, soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstițiu (soarele stă) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării soarelui în raport cu declinațiile acestuia, aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, când durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, iar durata nopții, cea mai mică.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până aproximativ la 21 decembrie, când se înregistrează momentul solstițiului de iarnă (cea mai lungă noapte și cea mai scurtă zi din an). În emisfera sudică a pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI

În România, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, care, în credința populară, are darul de a îndeplini dorințele ori aspirațiile imposibil de atins în alte momente ale anului.

Astfel, românii cred că, datorită puterilor magice ale focului aprins cu ocazia solstițiului de vară, sunt alungați demonii și spiritele rele, iar îmbăierea în lacuri sau râuri are un efect curativ, dar constituie și un ritual de renaștere. De această ocazie este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Însă, cel mai împământenit crez al românilor este că Sânzienele sunt zâne bune (iele), dar dacă ziua nu este respectată așa cum se cuvine ele devin zâne rele. Mai ales, noaptea de Sânziene este considerată plină de magie și mister, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste. Se crede că, în mod normal, ele aduc belșug și contribuie la crearea și închegarea relațiilor amoroase, iar în noaptea de Sânziene fetele își visează alesul.

Lasă un comentariu