TRIST: “BĂIATUL MAMEI”, UN ADULT RATAT!

Distribuie pe:

Psihoterapeutul Constantin Cornea, citat de csid.ro, atrage atenția asupra faptului că, din păcate, mulți părinți își cresc copiii mânați de propriile traume, nerealizări și neîmpliniri, greșind astfel față de propriul copil, pentru că nu reușesc să ia în seamă abilitățile native ale acestuia, independent de visurile lor nerealizate.

De multe ori, băieții sunt crescuți de mamă “prin compensare”, adică “băiatul mamei”, așa ajungând ca mulți dintre băieți să sufere de “sindromul băiatului crescut prin compensare”, fără să își dea seama.

Sindromul traumei pozitive

În opinia specialistului român, în cuvinte simple, vorbim despre o mamă care încearcă să își compenseze propriile traume sau nerealizări legate de familia de origine, de viața de cuplu sau de interacțiunile sociale, ea ajungând să compenseze toate acestea prin dragostea infinită oferită propriului copil, provocându-i acestuia sindromul traumei pozitive.

Motivele pentru care o mamă ajunge să dezvolte acest sindrom la propriul băiat sunt multiple. Astfel, în familia mamei au existat scandaluri, bătăi, certuri, violență fizică sau verbală, șantaj emoțional, jocuri de noroc sau, în trecutul mamei, au existat evenimente traumatice, de genul viol, tâlhărie, și-a început viața sexuală mult prea devreme sau în privința vieții sentimentale mama a suferit multe dezamăgiri, despărțiri sau a fost umilită fizic ori verbal, în viața de cuplu lipsind ingrediente ca gesturile de afecțiune, de dragoste, de compasiune, de înțelegere, de sprijin și suport reciproc.

De asemenea, în viața mamei există fie lipsa unei profesii, fie suprasarcina profesională ori lipsa prietenilor, a hobby-urilor, depresie, anxietate, tulburare bipolară, tulburări de personalitate sau de comportament, adicția de droguri, alcool sau medicamente.

La maturitate, “băiatul mamei” devine... iresponsabil

Atunci când devine bărbat, “băiatul mamei” se manifestă prin tulburare narcisistă, din cauza modelului de creștere. Încă de mic se consideră “buricul pământului” și își dorește ca toată lumea să se comporte cu el așa cum a procedat mama lui.

El poate intra în depresie, pentru că nu reușește să mai găsească în mediul extern (prieteni, partenere) comportamentele afective ale mamei lui, ajungând să manifeste tulburare bipolară, tulburare de tip borderline sau dependență de alcool sau droguri.

Popular vorbind, un bărbat care suferă de acest sindrom va căuta toată viața lui în comportamentul prietenilor sau al partenerelor ceea ce i-a oferit mama lui.

Problemele unui bărbat crescut “prin compensare” este reprezentat, în primul rând, de faptul că nu știe să cucerească la sexul opus sau la prieteni ceea ce își dorește, tocmai pentru că a fost învățat să primească totul de-a gata.

Prin urmare, va aștepta și la maturitate să primească la fel, fără ca el să fie nevoit să facă mare lucru, să încerce să câștige sau să merite ceea ce își dorește să primească.

Viața alături de un astfel de bărbat

Dacă bărbatul își va da seama de faptul că a fost crescut greșit și va încerca să își rezolve singur această problemă, viața poate deveni normală. Însă, din nefericire, de cele mai multe ori, astfel de bărbați nu sunt conștienți de faptul că dorințele lor sunt exagerate. Nu acceptă să conștientizeze faptul că este necesar să depună și ei anumite eforturi pentru a primi ceea ce își doresc.

De foarte multe ori, în prima parte a vieții, “băiatul mamei” va putea fi încurcat foarte mult de... propria mamă, cea pentru care nicio parteneră nu este destul de bună, de frumoasă, de deșteaptă sau de respectuoasă pentru a-l merita pe el.

Și, din păcate, el o va crede pe mamă, ajungând astfel să se despartă de persoane care îi doresc binele și alături de care ar putea clădi o relație corectă pentru ambele părți.

Alteori, “băiatul mamei” își “presară” viața cu copii de care nu îi pasă, abandonându-i pe aceștia în grija mamelor și a sorții, revenind mereu la matcă, adică la mama care, acum bătrână și obosită, își dă seama, în sfârșit, cât de mult a greșit în creșterea fiului, fiind saturată de permanentele probleme ale lui.

Din păcate, “băiatul mamei” îi va sta în cârcă, precum o piatră de moară, până la sfârșitul ei, fără să o susțină sau să o ajute vreodată. Trist, foarte trist... (L.P.)

Lasă un comentariu