CUM VA ARĂTA LUMEA ȘI ECONOMIA DUPĂ PANDEMIA DE CORONAVIRUS?


Categorie: Editorial
|
07-07-2020
Nr: 125 (7.834)
|
Autor: IOAN HUSAR
|

„Să ne imaginăm pentru câteva clipe că suntem în anul 2025 și participăm la o conferință ce are ca temă consecințele economice ale pandemiei de astăzi și lecțiile învățate. Deși nimeni nu poate să prezică viitorul, voi prezenta două scenarii posibile și câteva concluzii despre care economiștii și oamenii de afaceri ar putea discuta la această conferință", menționa Mihai Arghire, în revista „Capital".

Ne-a informat, pe scurt, momentele apariției COVID-19, în 10 decembrie 2019, în orașul Wuhan din China. Primul chinez care s-a îmbolnăvit de coronavirus a fost un comerciant de fructe de mare, într-o piață din orașul amintit. Urmarea: un număr mare de persoane s-au îmbolnăvit, încât la 23 ianuarie 2020 s-a intrat în carantină. După această dată, pandemia s-a extins și în alte țări: Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Statele Unite ale Americi etc. A urmat Europa, în țări ca Italia, Franța, Spania, Grecia, Germania, după care s-a extins în Rusia, țările Nordice, unde virusul a făcut și face ravagii în rândul populației. România nu a scăpat de virusul perfid, cu toate măsurile luate de Guvern, între care instituirea stării de urgență și după două luni a stării de necesitate în care ne aflăm și acum, motiv de atacuri politice împotriva Executivului și a președintelui.

Urmările epidemiei virusului COVID-19 pentru economia globală sunt greu de calculat. Criza financiar-economică, în sănătate, șomaj pentru multe milioane de persoane salariate, blocarea comerțului între state și a transportului aerian, feroviar și auto. Din cauza inactivității economice, producția la nivel mondial a scăzut mult, s-au prăbușit bursele, investițiile, iar prețul petrolului a atins o scădere record, numărul șomerilor a cunoscut o creștere fără precedent,

în România a depășit 1,1 milioane de persoane. Ca urmare, în primul trimestru din 2020 economia globală a scăzut, în Japonia cu 3,4%, în Franța cu 5,8%, în Germania cu 2,2%, în Spania cu 5,2%, în SUA și Italia a bătut recordul. Procentele vor fi asemănătoare, dacă nu mai mari, și la nivelul semestrului întâi din 2020. În România, la nivelul anului 2020, prim-ministrul Orban a anunțat o reducere a economiei cu cel mult 3%, care, totuși, e greu de crezut că nu va fi mai mare.

Mihai Arghire susține că „nimeni nu poate să prezică viitorul", cu alte cuvinte, nici specialiști nu pot „ghici" ce se va întâmpla, cum va arăta economia globală și la nivel de țări, ce efect va avea coronavirusul asupra economiei în viitorul mai îndepărtat și chiar mai apropiat, cu atât mai mult cu cât e greu de cunoscut, ca timp, cât va dura această epidemie.

Mihai Arghire susține două scenarii: unul optimist și altul pesimist - pentru care e bine să fim pregătiți. Trimestrul al doilea a adus scăderi economice în majoritatea țărilor atacate de epidemie, instalându-se o recesiune la nivel global. Dacă criza din 2008-2009 a fost generată de o serie de nefuncționalități care au provocat la o criză de lichidități și o nesiguranță de încredere a investitorilor și a consumatorilor pe termen mediu, criza generată de pandemie are un alt impact asupra economiei globale, cu urmări ce nu pot fi cunoscute ca și durata ei. Cu toate că în trimestrul I 2020, economia a scăzut, însă sub formă de V, ceea ce înseamnă că în continuare (ultimul trimestru) o să crească ca urmare a măsurilor luate de Guvern, mai accentuat în anul 2021. Această speranță optimistă este susținută de faptul că cercetătorii au reușit să perfecționeze tratamentele aplicate, reducând rata mortalității, iar vaccinul salvator se susține că la jumătatea anului 2021 va fi validat.

Scenariul pesimist, pentru care este bine să ne pregătim, este anunțat de recesiunea generală, la nivel global, instalată încă din trimestrul al doilea din 2020, ca urmare a crizei de lichidități, de producție, șomaj mare și o creștere a inflației în urma lichidităților injectate în piață, care nu au putut fi retrase la timp. Apariția de noi focare, care au impus înăsprirea restricțiilor, mai ales în deplasarea oamenilor, a influențat negativ încrederea investitorilor și a consumatorilor. De ce? Eforturile statelor de revigorare a economiei au fost insuficiente, cât și numărul falimentelor și a șomerilor au crescut, încât, deocamdată, revigorarea economiei mondiale este timidă, provocându-se proteste sociale, mai ales în statele dezvoltate.

Totuși, scenariul optimist predomină în gândirea oamenilor pentru că această criză de pandemie a influențat, a accelerat digitalizarea, care a influențat pozitiv creșterea productivității, munca de la distanță care, de asemenea, crește profitabilitatea și comunicarea la distanță, ducând la multiplicarea comerțului ca volum și eficiență, sistemele de sănătate s-au îmbunătățit semnificativ, salvându-se multe vieți, oamenii au integrat în comportamentul lor schimbarea zilnică față de semenii lor și față de societate.

În concluzie, totul va fi altfel față de ce a fost înainte de epidemia de coronavirus.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval