Camera Deputaților a adoptat, marți, proiectul care vizează înăsprirea pedepselor pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor.
S-au înregistrat 289 voturi „pentru" și o abținere.
Proiectul de lege pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală a fost inițiat de deputatul independent Oana Bîzgan și semnat de parlamentari din tot spectrul politic.
Proiectul prevede introducerea violului și a actului sexual cu un minor printre infracțiunile pentru care prescripția nu înlătură răspunderea penală.
„Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi", au stabilit deputații, majorând, astfel, pedeapsa minimă de la 3 ani, cât este în prezent, la 5 ani.
„Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi atunci când fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care conviețuiește cu victima sau fapta a fost săvârșită de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se află minorul sau făptuitorul a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situația vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situații de dependență, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze" - prevede o modificare a textului legislativ.
La capitolul referitor la proxenetism, dacă faptele sunt săvârșite față de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. Dacă faptele au fost săvârșite față de un minor, de către un membru de familie sau de către o persoană care conviețuiește cu victima, de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune contra libertății și integrității sexuale asupra unui minor, o infracțiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor, sau minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului, limitele speciale ale pedepsei prevăzute se majorează cu încă o pătrime, se mai arată în proiect.
„Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi", au mai stabilit deputații, majorând pedeapsa minimă în cazul violului, de la 3 ani, cât este în prezent, la 5 ani.
Proiectul mai prevede pedepse cu închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi atunci când faptele au fost săvârșite de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune contra libertății și integrității sexuale asupra unui minor, o infracțiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor.
Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum și orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 14 și 16 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani. În prezent, vârsta minorului în acest caz este între 13 și 15 ani. Dacă minorul nu a împlinit 14 ani, fapta se pedepsește cu închisoarea de 2 la 9 ani.
Proiectul mai prevede înăsprirea pedepselor și în cazurile de corupere sexuală a minorilor, de racolare a minorilor în scopuri sexuale.
„Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, act sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, ultrajul contra bunelor moravuri, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică", mai prevede proiectul adoptat. Camera Deputaților este for decizional.
ÎN 2019, PROCURORII AU TRIMIS ÎN JUDECATĂ 108 CAUZE DE FRAUDE CU FONDURI EUROPENE
Analizele și investigațiile financiare ale investigatorilor Oficiului European de Luptă Antifraudă sprijină organele de anchetă în identificarea persoanelor fizice sau juridice implicate în circuitul infracțional, a spus șeful DNA, Crin Bologa, invitat să țină un discurs la o audiere publică organizată de Parlamentul European, în sistem de videoconferință.
„Concret, investigatorii OLAF transmit analize și investigații financiare, ne sprijină în identificarea entităților persoane fizice sau juridice implicate, efectuează verificări la societățile comerciale din diferite state membre implicate în circuitul infracțional, obțin documente legate de implementarea proiectelor cu parteneri din statele membre, toate aceste date fiind exploatate ulterior și detaliate în cadrul activităților judiciare", a spus Bologa, potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES.
Audierea publică a avut ca subiect „Valorificarea investigațiilor desfășurate de OLAF în materie de combatere a fraudei, a corupției și alte nereguli constatate în statele membre ale UE".
În discursul său, procurorul-șef al DNA a prezentat perspectiva României asupra investigării fraudelor la fondurile europene, menționând că, deși este un organ de anchetă administrativ, datele și informațiile pe care OLAF le furnizează anchetei penale contribuie la reducerea timpului de anchetă și la creșterea eficienței măsurilor de urmărire penală.
În finalul intervenției, acesta a subliniat buna colaborare avută de DNA cu OLAF în peste 17 ani de investigare a fraudelor cu fonduri europene.
Printre vorbitori s-au mai numărat și reprezentanți ai autorităților de aplicare a legii din Germania și Italia, directorul general OLAF, procurorul-șef al EPPO (Parchetul European) și un reprezentant al Curții de Justiție a UE.
În perioada 2012-2018, au fost primite 84 de recomandări de la OLAF, dintre care 25 au fost valorificate în dosare penale trimise în judecată, ceea ce reprezintă un procentaj de 30%.
Pe de altă parte, în cauze cu fraude europene, activitatea DNA a fost și este în continuare mult mai vastă decât cea care se întemeiază pe rapoartele OLAF.
„Dacă ne raportăm numai la anul trecut, în 2019 procurorii DNA au trimis în judecată 108 cauze de fraude cu fonduri europene (prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaștere a vinovăției), cu prejudicii de aproximativ 40 milioane euro (din care cea mai mare parte, respectiv 38 milioane euro, au reprezentat fonduri UE, iar restul - fonduri naționale de cofinanțare", se arată în comunicatul DNA.
PRINCIPALELE 100 DE BRANDURI GLOBALE CUMULEAZĂ 5 TRILIOANE DE DOLARI, ÎN 2020
Valoarea cumulată a principalelor 100 de branduri globale incluse în clasamentul BrandZ a ajuns la cinci trilioane de dolari, în acest an, în creștere cu 277 miliarde de dolari (+5,9%) față de anul precedent, reiese din datele publicate, marți, de Kantar.
Conform ierarhiei, Amazon și-a menținut poziția din fruntea clasamentului, atingând valoarea de 415,9 miliarde de dolari (+32%, de la an la an). Pe locul secund al clasamentului se situează Apple, cu o creștere de 14%, până la 352,2 miliarde de dolari, în timp ce Microsoft a recucerit locul 3 (cu un salt de 30% și o valoare estimată la 326,5 miliarde de dolari), urmat de Google (+5%, 323,6 miliarde de dolari).
Brandurile din Asia reprezintă un sfert dintre cele 100 cuprinse în clasament și includ 17 din China, unde Alibaba a înregistrat o creștere de 16% și o clasare pe locul 6, cu 152,5 miliarde de dolari. În același timp, gigantul serviciilor de Internet - Tencent - a raportat 7,151 miliarde de dolari (+15%) și se află pe poziția 7.
Potrivit sursei citate, valoarea cumulată a primelor 100 de branduri din întreaga lume a crescut cu 5,9% față de anul precedent, la 5 trilioane de dolari, echivalentul Produsului Intern Brut al Japoniei.
Per ansamblu, brandurile din tehnologie au continuat să domine clasamentul, cu o contribuție de peste o treime (37%) la valoarea brandurilor din Top 100 și o creștere generală de 10%.
Ediția curentă a BrandZ subliniază faptul că inovația și creativitatea sunt principalele motoare de creștere, în condițiile în care oamenii petrec mai mult timp în mediul online. Unul dintre cele mai captivante branduri nou-lansate este rețeaua de distribuție de clipuri video scurte TikTok, care a intrat în top până pe locul 79, cu o valoare de 16,9 miliarde de dolari.
Pe segmentul de retail, peste jumătate dintre brandurile din categoria Media & Entertainment figurează printre primele 20 de mărci cu cea mai mare ascensiune - precum Netflix (+34%, valoare curentă de 45,9 miliarde de dolari), care urcă opt locuri, ajungând pe poziția 26, apoi Instagram (+47%, valoare de 41,5 miliarde de dolari, urcare de 15 locuri până pe 29), LinkedIn (+31%, cu 29,9 miliarde de dolari, locul 43) și Xbox (+18%, 19,6 miliarde de dolari, urcare de 22 de locuri până pe 65).
Totodată, brandurile de e-commerce Amazon, Alibaba și JD (+24%, poziția 52, cu 25,5 miliarde de dolari) au dat dovadă de inventivitate și agilitate în această perioadă dificilă, la fel și unii dintre retailerii cu un profil mai tradițional, ca Walmart (+24%, poziția 27, cu 45,8 miliarde de dolari) care a investit în capabilitățile sale de e-commerce.
De asemenea, MasterCard a intrat, în premieră, în Top 10 clasați în acest an, clasamentul principalelor 100 de branduri fiind completat cu cinci jucători, printre care UnitedHealthcare (numărul 86, cu 15,8 miliarde de dolari), Bank of China (numărul 97, cu 13,7 miliarde de dolari), Lancome (locul 98, cu 13,6 miliarde de dolari) și Pepsi (poziția 99, cu 13,3 miliarde de dolari).
La nivel general, brandurile din SUA reprezintă mai mult de jumătate dintre mărcile incluse în clasamentul BrandZ 100.
Pe de altă parte, patru branduri de lux au ajuns în Top 100 în acest an, cel mai bine clasat fiind Louis Vuitton (+10%, locul 19 și o valoare de 51,8 miliarde de dolari).
Clasamentul Brandz al celor mai valoroase branduri la nivel global, ajuns la cea de-a 15-a ediție, este contractat de către WPP și realizat de Kantar, experți în studii de brand equity și diagnoză de brand.
Ierarhia combină date financiare analizate riguros de către Bloomberg, cu o cercetare vastă care cuprinde peste 3,8 milioane de consumatori din întreaga lume și acoperă mai mult de 17.500 de mărci din 51 de țări.
Suita de clasamente și evaluări ale brandurilor din cadrul BrandZTM include Australia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, America Latină (Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Peru), Olanda, Africa de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA.
S-AU STABILIT ȚĂRILE EXCEPTATE DE LA APLICAREA MĂSURILOR DE CARANTINĂ/IZOLARE
Comitetul Național pentru Situații de Urgență, condus de premierul Ludovic Orban, a adoptat luni o hotărâre privind stabilirea listei țărilor membre UE și ale Spațiului Economic European, dar și a țărilor terțe pentru care nu se aplică recomandarea de instituire a măsurii de izolare/carantină asupra persoanelor care sosesc din acestea în România.
Totodată, s-a decis reluarea zborurilor către și dinspre statele aflate pe aceste liste, începând cu data de 7 iulie.
„Statele care sunt exceptate de la recomandarea măsurii de izolare/carantină sunt stabilite în funcție de rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori. Zborurile suspendate către și dinspre statele aflate pe listele anexate Hotărârii nr. 34 se reiau începând cu data de 7.07.2020", se arată în hotărâre.
Potrivit Anexei 1 la Hotărârea CNSU nr. 34, țările membre ale UE și Spațiului Economic European pentru care nu se recomandă intrarea în izolare/carantină a persoanelor care sosesc în România, din acestea, sunt: Bulgaria, Monaco, Croația, Regatul Unit la Marii Britanii și Irlandei de Nord, Cehia, Polonia, Austria, Islanda, Elveția, Spania, Franța, Belgia, Germania, Slovenia, Danemarca, Țările de Jos, Italia, Norvegia, Slovacia, Irlanda, Liechtenstein, Grecia, Cipru, Finlanda, Malta, Lituania, Ungaria, Estonia, Letonia, Andorra, Insulele Feroe, Vatican.
„PLANUL NAȚIONAL DE INVESTIȚII ȘI RELANSARE ECONOMICĂ, UN PROGRAM EXCLUSIV ELECTORAL"
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că Planul Național de Investiții și Relansare Economică, prezentat de Executiv, este un program exclusiv electoral.
„Din punctul meu de vedere, sunt trei concluzii clare: este un plagiat, amatorism și hoție (...). Este programul Partidului Social Democrat din 2016. (...) Un sfert este deja implementat... Când era Partidul Social Democrat, când a făcut acest program în 2016, aveam anumite venituri la bugetul statului. Aceste venituri nu mai există. El nu este adaptat cerințelor actuale. (...) Sunt niște teze, ele nu au accent pe realitate. Noi avem, cred, cel mai mare deficit din Europa, fără să facem nicio inserție de capital în privat către IMM-uri. Este un program exclusiv electoral, pentru a vâna voturi", a spus Marcel Ciolacu.
El a menționat că Planul Național de Investiții și Relansare Economică se bazează pe bani europeni, fără să vină cu nimic concret privind modul în care vor fi atrase acestea.
„Un sfert din program reprezintă tunurile pe care le pregătește guvernarea. După tunurile de achiziții, acum văd un miliard de lei - deja sunt pentru firmele de asigurări", a spus Ciolacu.
Potrivit acestuia, în continuare „se plătește clientela politică".
„Primul lucru înainte să te vindeci este să accepți că ești bolnav. Întreaga economie mondială este în recesiune în acest moment. Noi nu recunoaștem acest lucru din motive pur electorale", a afirmat Marcel Ciolacu.
El a făcut referire și la locul de prezentare a Planului Național de Investiții și Relansare Economică. „Acest program trebuia prezentat în Parlamentul țării sau la instituția guvernamentală, la primul-ministru, în Palatul Victoria. Nu există să funcționeze altfel ca oamenii să creadă în acest program", a afirmat președintele Camerei Deputaților.
În opinia sa, Planul Național de Investiții și Relansare Economică va rămâne în istorie „ca o gogoriță lansată pe o terasă".
El a menționat că o măsură pe care PSD ar avea-o pentru relansarea economiei ar ține de șantierele publice naționale.
„Dacă vom avea o direcție guvernamentală și instituțională foarte clară, aceste companii vor începe să producă din nou. (...) Cea mai mare lucrare publică în acest moment din Europa este podul de la Brăila, el nu este finanțat la adevărata lui capacitate", a apreciat Marcel Ciolacu.
Conform acestuia, PSD are în vedere să vină cu un proiect de relansare economică a României. „Nu depunem moțiunea de cenzură în perioada stării de alertă. Moțiunea de cenzură, atunci când va fi, în afară de propunerea de prim-ministru, va fi însoțită și de un program de guvernare pe termen scurt și chiar mediu", a spus liderul social-democrat.
„AȚI REUȘIT SĂ UCIDEȚI TOATE FIRMELE ROMÂNEȘTI"
Liderilor deputaților Pro Europa, Victor Ponta, a declarat luni că Guvernul Orban a reușit „să ucidă" toate firmele românești și să lase românii „fără viitor".
„Domnule Orban, ați reușit să ucideți toate firmele românești, ați lăsat toți românii cu ratele la bancă, cu amenzi la stat, practic fără viitor. Da, se pare că cu asta vă ocupați de obicei. Atunci când ați zis - nu am nicio legătură cu Unifarm - parcă v-am auzit când spuneați că nu aveți nicio legătură cu contractul cu Iordache, din 2008, cu Transalpina, când ați zic că nu aveți nicio legătură cu accidentul de mașină, cu fetița. Ați rămas același. În 30 de ani nu v-ați schimbat deloc. Puteți să spuneți că nu aveți nicio legătură cu ceea ce de fapt aveți legătură directă, rugându-vă de fiecare dată să nu apară înregistrările cu telefoanele și discuțiile dumneavoastră cu directorul de la Unifarm", a spus Ponta, la „Ora prim-ministrului", în plenul Camerei Deputaților.
El a menționat că Ordonanța 29/2020 emisă de Guvern spune că Ministerul Finanțelor Publice poate acorda, la solicitarea Companiei Naționale Unifarm, un împrumut din venituri din trezorerie de 1.150.000.000 lei, deci Unifarm „a fost sponsorizat din bani publici".
„În raportul Curții de Conturi se spune că Unifarm a procedat la vânzarea de măști către Ministerul Sănătății, adică către dumneavoastră, cu un adaos comercial de 71%, comparativ cu adaosul comercial de 12% practicat de către Unifarm la comercializarea produselor specifice combaterii pandemiei. Astfel, prin achiziția la prețuri superioare, Ministerul Sănătății a cheltuit suplimentar suma de 2.875.000 de euro, reprezentând diferența de adaos comercial. Să explic. Din bani publici ați împrumutat Unifarm, Unifarm a cumpărat și cumpără măști de la prietenii dumneavoastră, pe care nu îi cunoașteți, că ați lucrat cu ei și la Primărie (...), după care Unifarm vinde Ministerului Sănătății cu 70% adaos. Asta se numește spălare de bani. (...) Vreau să vă spun că așa corupție pe față, ca în ultimele luni, nu a fost niciodată, pentru că aveți impresia că veți scăpa. Eu sper ca românii, de data asta, să nu vă scape", a menționat Ponta.
„PSD SĂ ADOPTE PROIECTUL PRIVIND CARANTINA, LA FEL DE REPEDE CUM FĂCEA CU MODIFICAREA CODURILOR PENALE"
Vicepremierul Raluca Turcan, prim-vicepreședinte PNL, solicită adoptarea rapidă în Parlament a proiectului de lege privind carantina și izolarea, aprobat de Guvern.
„Secția PSD a CCR a decis că nu putem trata în spital bolnavii de COVID-19 și ne-a pus în situația de a nu mai putea lua decizia izolării și a carantinării. Guvernul a dezbătut și a adoptat proiectul de lege care pune în acord cu decizia CCR legislația privitoare la asistența medicală a persoanelor infectate, ca să avem instrumente legale să combatem eficient pandemia în continuare. Pericolul nu a trecut! Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului, aflat în sesiune extraordinară, pentru a fi adoptat urgent. Așteptăm aceeași rapiditate manifestată de PSD și sateliții la modificarea Codurilor penale! Altfel, efortul majorității covârșitoare a românilor este pur și simplu irosit. Mizele electorale ale PSD nu trebuie să mai interfereze cu munca medicilor și a tuturor specialiștilor care luptă în continuare împotriva pandemiei de coronavirus. (...) Trebuie să ne mobilizăm rapid și să redăm specialiștilor în sănătate baza legală să poată oferi asistență medicală bolnavilor de COVID-19", a scris Turcan pe Facebook.
