CONSUMUL CONSUMATORULUI (III) DE LA “ALIMENTARA" SOCIALISTĂ LA... “SHOPPINGUL" CAPITALIST


Categorie: Comentariu
|
28-08-2020
Nr: 163 (7.872)
|
Autor: LUCIAN ÎNSURĂȚELU
|

La Târgu-Mureș, în 1989, locuiau, munceau și stăteau la cozi 180.000 de locuitori. 30 de ani mai târziu, printr-o scădere continuă a natalității și o plecare, la fel de continuă, către țări mai calde, am mai rămas 150.000 de locuitori. Dacă adunăm magazinele alimentare de la mini la hipermarket și adăugăm și garajele transformate în băcănie, vom găsi o cifră înspăimântătoare, mult mai mare decât cea din 1989! Și se construiesc tot timpul, chiar și acum sunt în construcție 3 sau 4 spații, și toate merg și la toate stai la coadă.

Pentru Târgu-Mureș, Extra, Mercur, Gostat, Meridian, Orient, Fortuna și altele erau alimentarele unde “oamenii muncii" de la orașe și sate își petreceau multe ore la coadă, uneori de la 5 dimineața, pe scăunel de pescar. Se pune întrebarea: oare, în ultimii ani, s-a mărit stomacul cetățeanului? Cu ceva s-a mărit și stomacul, căci pe lângă atâtea năpaste care ne-au lovit, iată că nici obezitatea nu se lasă mai prejos și putem observa pe stradă acest lucru. Dar explicația de bază se găsește în consumul consumatorului și, mai exact, supraconsumul acestuia.

Supraconsumul este un fenomen mondial pentru țările dezvoltate, dar nouă, ca și micuță colonie, cu oameni săraci, ne face foarte rău. Unde se duce el, ,,supraconsumul"? Păi, alimentul, după ce a poposit o vreme în frigider sau cămară, se duce direct la coșul de gunoi, din mai multe motive: se strică, poate l-ai cumpărat deja stricat, sau realizezi că, de fapt, n-ai nevoie de el. Aici, comerțul capitalist este ,,as" în materie. El te convinge că ai nevoie de orice. Dacă te plimbi prin hypermarket, plictisit și cu bani la tine și n-ai o listă clară de produse, făcută liniștit acasă, atunci ești o victimă sigură! Vei ieși din magazin cu o grămadă de prostii, pe care dai mulți bani și o să le arunci la coșul de gunoi. Plăcerea cumpărăturilor a fost descoperită demult de marketingul american, “împachetată" frumos și extinsă către produsele nealimentare, a fost vândută sub denumirea de “shopping". Aflăm pe la televizor, de la tot felul de experți, că shoppingul are calități deosebite în tratarea unor boli cum ar fi: stresul, anxietatea sau depresia. Totuși, pentru angajatele pe la market-uri, recomandăm băi cu apă călduță și aspirină, pentru că prețul terapiei îndelungate cu “shopping" se apropie sensibil de cel al operațiilor pe creier! Ar mai fi un motiv pentru care se cumpără mult: pur și simplu, alimentele nu ne hrănesc, sau conțin emulgatori, celebrele E-uri, care te fac să le mănânci în prostie. După ce că sunt scumpe, nici nu poți scăpa de ele. Pufuleți tratați cu de toate, pâine prăjită cu gaură, popcorn tratat, sau celebrele chipsuri trec ,,uneori" de vigilența organelor însărcinate să ne apere de lăcomia comerțului alimentar. Or fi chiar așa de scumpe? Păi, să vedem. De exemplu, chipsul este un aliment făcut din cartofi, care nu sunt prăjiți în ulei, ci uscați cu aer cald. El vine ambalat în punguțe de 85 de g și costă, cel mai puțin posibil, vreo 3 lei. Dacă facem un calcul simplu, 1 kilogram de chips sare de 35 de lei. Iată o metodă ingenioasă de a vinde cartoful la preț de pulpă de vită!

Multe sunt subprodusele, la suprapreț, care ne surâd de pe rafturi și trebuie să învățăm să nu le cumpărăm.

În ediția din 18 august a ziarului Cuvântul liber, Mihai Vișan, director executiv la Romalimenta, face o pertinentă analiză, pe date statistice, a risipei alimentare în lume. Cea mai înfiorătoare cifră este cea de 1,6 miliarde de tone de alimente risipite la nivel mondial pe an! Asta înseamnă că toți cei aproape 2 miliarde de înfometați ai planetei, dintre care 700 de milioane aflați într-o foamete severă, ar putea beneficia de peste 2 kilograme de hrană pe zi. Asta i-ar duce de la foamete la alimentație normală. Pe lângă ,,amprenta de carbon", care crește și ,,apa" care se risipește, odată cu alimentele pierdute și banii noștri se duc pe apa sâmbetei, iar soluția nu poate fi decât să avem o minimă educație comercială, atunci când suntem la plimbare prin market-uri, cu bani la noi. Ceea ce spune domnul Vișan e frumos, idealist, dar dacă de mâine nu s-ar mai risipi nimic, surplusul tot n-ar ajunge la săraci, din simplul motiv că săracii nu plătesc și atunci capitaliștii nu livrează! În vremurile de criză din secolul trecut, peste ,,lac", locomotivele cu aburi funcționau cu porumb boabe și cafea, iar grâul era aruncat în mare, ca să nu scadă prețul! Știm: ,,asta a fost istorie, dar acum ne dorim să facem altfel". Povești. Comerțul alimentar nu va trece la faza intensivă și nu va înceta să vândă scump și prost, decât dacă este silit de consumator! Până atunci, aruncăm bani, dar și alimente și, totuși, consumăm puțină mâncare ,,adevărată". Rețelele de market-uri învârt sume fabuloase de bani devenind ,,obeze financiar" și tot mai dezinteresate de consumator, iar nouă ni se subțiază mâinile și picioarele și ne crește burta a rahitism...

,,Alimentația rațională" și subconsumul au contribuit la căderea fostului regim și la începutul unei vieți noi, pentru toți românii. Ca de fiecare dată am plătit scump, momentul nostru de glorie, dar libertatea și demnitatea, dobândite în 1989, nu au preț! Nici sănătatea nu are preț și de aceea ar trebui să ,,gustăm" de trei ori și să cumpărăm o dată, de prin market-uri. Toate stăpânirile și orânduirile, încă dinainte de Imperiul Roman, s-au bazat pe ,,Pâine și Circ", dar acum ,,pâinea" a devenit un circ și depinde de noi să schimbăm lucrurile și să fim conștienți că orice comerț, alimentar sau nealimentar, se formează după consumul consumatorului.

(Sfârșit)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval