COPINGUL, STRATEGIE DE CONTRACARARE A STRESULUI PANDEMIC


Categorie: Comentariu
|
04-09-2020
Nr: 168 (7.877)
|
Autor: Dr. IOAN JUDE, sociolog
|

Impactul nociv al stresului și mecanismele prin care poate fi gestionat stresul, mai ales pe fondul acestei maladii și a spectrului amenințător indus de acest virus necunoscut și al caruselului fricii endemice produse de acesta, impun unele strategii de diminuare a acestui fenomen, cuprins în ceea ce englezii numesc coping (cope - coping), care nu este altceva decât o luptă, dispută, înfruntare, depășire a stărilor de stres, precum și o modalitate de a crește rezistența, de a face față acelor situații de stres, de a le stăpâni și, în cele din urmă, de a supraviețui. Ne putem da seama că prin coping ajungem nu numai la diminuarea stresului, ci și la creșterea imunității și a diminuării riscului de îmbolnăvire și, mai ales, de contaminare cu anumiți viruși, cum ar fi acest COVID-19, dar și cu alții, specifici sezonului rece, când suntem mai predispuși spre îmbolnăvirea cu banalele viroze respiratorii, care pot degenera în gripă sezonieră, cu toate complicațiile și riscurile sale, la unii fiindu-le fatală, prin deces, la fel cum se ajunge și prin acest nou coronavirus, care, asociat sau suprapus cu acel virus gripal, devine letal. În încheierea analizei acestui fenomen psihic și neurofiziologic - a stresului și acestui fenomen desemnat prin coping, voi propune câteva strategii de apărare, așa cum sunt ele percepute și evaluate de unii specialiști în domeniu. După unul dintre aceștia, R. Lazarus, strategia și algoritmii acestei strategii ar consta în:

a) acțiunea directă asupra evenimentului stresant, adică asupra agenților stresori și a situației stresante, ca părți componente și cauze ale fenomenului stresului;

b) acțiunea indirectă asupra emoției - emoțiilor generate de stres.

Considerată de autorul citat, aceasta din urmă, ca a fi o strategie mai eficientă, aceasta s-ar concentra și ar consta, totodată, din următoarele acțiuni și operații specifice copingului:

- atitudinea de evitare a evenimentului stresant, în cazul acestui virus evitarea presupune chiar aceste măsuri de izolare și distanțare fizică;

- minimalizarea conștientă a efectelor, adică o atitudine de învingător, și nu de învins;

- raționalizarea situației, prin căutarea unor informații suplimentare despre fenomen și găsirea explicațiilor cauzale ce pot diminua emoțiile negative și, implicit, stresul;

- evitarea știrilor false și a rețelelor de socializare, și informarea de la cele mai autorizate surse, precum și distragerea de la efectele unui stres inevitabil, cum este actuala situație de criză provocată de acest virus, prin comutarea atenției și interesului pe un alt eveniment și factor motivant, care să poată produce alte stări și atitudini mai optimiste.

În limbajul popular, acest lucru s-ar exprima prin celebra sintagmă: “nu e dracu atât de negru precum se crede”, ceea ce creează, cel puțin în plan imaginar, asemenea oportunități salvatoare. La toate măsurile prezentate se impune multă voință și încredere de sine, fără de care atât stresul, cât, mai mult, această boală, îi doboară pe cei deprimați și pesimiști, adică pe cei care cad singuri în “ghearele morții”, accentuând această cădere care le poate deveni fatală.

Am insistat mai mult asupra acestor fenomene, cum a fost reziliența psihologică - emoțională și copingul, întrucât așa cum am putut observa, ele se intercondiționează și chiar presupun reciproc. Nu este necesar să mai considerăm și să spun că stresul este cauzat de emoțiile negative - grija exagerată că nu vei face față unei situații noi sau a fricii, care degenerează în panică, sau că panica, la rândul ei, în situații stresante exagerate, pe fondul fricii, poate culmina prin deces. De aceea, consider că orice măsură de combatere și învingere a stresului, în mod indirect, conduce la diminuarea emoțiilor negative și a panicii, iar în cele din urmă, a decesului. Astfel, prin diminuarea acestor emoții negative, vom învinge boala, ceea ce depinde și de noi, nu numai de medici, cum cred unii bolnavi cu psihicul și moralul scăzut. Din păcate, cei mai mulți bolnavi cad pradă acestei frici și acestui stres pandemic, fără să-și valorizeze potențialul -- resursele fizice, și mai ales cele psihice, de care dispun. La această scădere a moralului contribuie nu doar individul în cauză, ci întreaga propagandă desfășurată în acest scop manipulativ, distructiv, care culminează prin creșterea ratei morbidității și mortalității, care trebuie să ne alarmeze prin scopul urmărit, încă necunoscut.

Legat de aceste efecte psihice, asemenea opinii pertinente le are profesorul universitar clujean, Mircea Miclea, care. a vorbit, în cadrul unei conferințe, despre pericolul de a rămâne în zona de confort - acasă, am sublinia noi, și faptul că ieșirea din ea, ajută mintea să se elibereze de trecut, dându-se ca exemplu chiar pe el și măsurile la care recurge pentru a ieși din această zonă. În acest sens, ne spune cum procedează: “Îmi dau zilnic doza de diversitate, ceea ce, e ca și cum m-aș imuniza în fiecare zi. O altă modalitate ar fi expunerea la acțiuni diverse, implicit a convorbirilor telefonice contradictorii, care să presupună ieșirea din banalul și cotidianul amenințător. În acest sens, asociază imunizarea biologică prin expunerea noastră la diverse surse de pericole, care ajută la creșterea sistemul imunitar printr-o asemenea expunere, la fel cum se întâmplă și din punct de vedere psihologic, recomandându-ne să ne expunem la medii diferite față de mediile în care suntem noi, atunci când stăm în casă sau chiar acasă - la curte, pentru că, spune distinsul psiholog, crește reziliența minții noastre. Aceste mecanisme de cotracarare a stresului și a stărilor induse în plan psihologic, de pericolul amenințător al acestei pandemii, presupun, cu necesitate și o ameliorare a acestor restricții, ceea ce în contextul actual este denumit de autorități prin noțiunea de relaxare a măsurilor impunitive privind drepturile și libertățile cetățenești, la care m-am mai referit. Acum ar fi mai indicat să culegem “roadele” acestei relaxări, care, din păcate, conduc spre o stare îngrijorătoare și încă fără ieșire, ca urmare a impactului negativ a acestor libertăți, scăpate de sub control, agravând criza epidemiologică, față de care autoritățile nu sunt prea intersate, primând alte interse - cele electorale - și în mai mică măsură sănătatea și viața românilor.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval