Omenirea a pierdut peste două treimi din populațiile sale de animale sălbatice, în mai puțin de 50 de ani, în principal din cauza activităților umane, au avertizat reprezentanții World Wide Fund for Nature (WWF), care au evidențiat pericolele pe care aceste extincții le au asupra viitorului speciei umane.
Cauza principală este distrugerea habitatelor naturale, în special pentru a face loc agriculturii, o tendință care riscă să favorizeze noi pandemii, precum cea de COVID-19, prin punerea în contact a oamenilor cu animalele, favorizând astfel transmiterea virusurilor între specii.
“De 30 de ani, vedem cum această scădere accelerează și acest lucru continuă în direcția greșită”, a declarat Marco Lambertini, directorul WWF. “Asistăm la distrugerea naturii de către omenire (...) De fapt, este vorba despre un ecocid”, a adăugat el.
Totul se întâmplă “cu viteza fulgerului, în raport cu milioanele de ani, de când numeroase specii trăiesc pe această planetă”. Potrivit lui Marco Lambertini, rezultatul este acesta: “Toți indicatorii de pe planeta noastră se află pe roșu și afișează mesajul: eroare de sistem”.
Pentru că, de 50 de ani, “lumea noastră a fost transformată de o explozie a comerțului mondial, a consumului și a creșterii populației umane”, au subliniat autorii raportului. Însă, aceste schimbări, mai ales despăduririle în scopuri agricole, “au avut un cost uriaș asupra naturii”, iar omenirea își depășește, de acum, în fiecare an, “bugetul său biologic”, consumând mai mult decât capacitățile de regenerare ale Terrei.
Se adaugă și efectele așteptate ale modificărilor de climă, care schimbă, la rândul lor, habitatele naturale și “pun până la 20% din speciile sălbatice în pericol de extincție până la sfârșitul secolului”.
EUROPA, SUB POLUARE
În Uniunea Europeană, 13% dintre decese sunt legate de poluare, potrivit unui raport publicat marți de Agenția Europeană de Mediu (AEM), pentru care actuala criză sanitară este un semnal care ar trebui să accelereze conștientizarea relației dintre mediu și sănătate. “Apariția acestor agenți patogeni zoonotici (ca în cazul COVID-19) este legată de degradarea mediului și de interacțiunile dintre om și animale în sistemul alimentar”, afirmă studiul care subliniază că europenii sunt în permanență expuși la riscuri de mediu: poluarea aerului - care, chiar dacă s-a redus semnificativ, rămâne primul factor de mortalitate; poluarea sonoră și cea cauzată de produsele chimice. În cele 27 de țări ale UE și în Regatul Unit, 630.000 de decese au putut fi atribuite direct sau indirect unui mediu poluat în 2012, potrivit ultimelor date oficiale disponibile, indică raportul care scoate în evidență importante diferențe între vestul și estul Europei și legate de nivelul social-economic.
Astfel, în fruntea plutonului, România înregistrează circa un deces din cinci legat de poluare, în timp ce elevii cei mai buni, Suedia și Danemarca, deplâng unu din zece.
În principal legate de cancer, boli cardiovasculare și respiratorii, “aceste morți puteau fi evitate prin eliminarea riscurilor de mediu dăunătoare sănătății”.
Potrivit AEM, pentru ameliorarea sănătății și mediului în Europa, trebuie favorizate spațiile verzi, locuri de activitate fizică, relaxare, dar și de integrare socială, care “înviorează orașele în timpul valurilor de căldură, diminuează inundațiile, reduc poluarea fonică și susțin biodiversitatea urbană”. În plus, parcurile și grădinile s-au dovedit a fi de neprețuit pentru sănătatea mintală și starea de bine în timpul pandemiei COVID-19, subliniază agenția europeană. Reducerea circulației rutiere, scăderea consumului de carne și retragerea subvențiilor pentru combustibilii fosili figurează printre celelalte soluții propuse.
ANIVERSAT CU FRUCTE ȘI CÂNTECE...
Cel mai bătrân hipopotam din Thailanda, care trăiește la o grădină zoologică, a împlinit 55 de ani, ocazie cu care i-au fost oferite fructe și legume aranjate în formă de tort, pe care le-a savurat în timp ce copiii și alți spectatori i-au cântat.
Mae Mali, care înseamnă “Mama Iasomie” în thailandeză, a fost mutată la grădina zoologică Khao Kheow din estul Thailandei, în urmă cu doi ani, de la o grădină zoologică din Bangkok și a depășit deja speranța de viață obișnuită pentru un hipopotam, de aproximativ 40 până la 50 de ani.
“Mae Mali este acum bunică. Am avut mare grijă de ea în ceea ce privește sănătatea, mâncarea și mediul înconjurător”, a declarat directorul grădinii zoologice, Attaporn Srihayrun.
Mae Mali a născut numeroși pui, iar descendenții ei - douăzeci și unu de hipopotami - trăiesc la diferite grădini zoologice de pe teritoriul țării din Asia de Sud-Est.
În sălbăticie, hipopotamul trăiește în râuri și lacuri din Africa Subsahariană, specia fiind în prezent clasificată vulnerabilă din cauza reducerii habitatului natural.
Exemplarele adulte cântăresc de la 1.500 de kilograme până la 3.200 de kilograme, de aceea hipopotamul este al doilea cel mai greu animal terestru, după elefant. Aceste viețuitoare își petrec mare parte din zi în apă pentru a se proteja de căldură și stau pe uscat noaptea pentru a se hrăni cu ierburi și fructe.
Organizația World Wildlife Fund estimează că în prezent mai există în jur de 115.000 până la 130.000 de exemplare de hipopotami rămași în sălbăticie.
