ÎN 2019, ROMÂNII, CAMPIONI LA FRAUDAREA FONDURILOR EUROPENE


Categorie: Economic
|
15-09-2020
Nr: 175 (7.884)
|
Autor: LUCREȚIA POP
|

Un raport al Comisiei Europene, publicat prin Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF), citat de adevarul.ro, arată că, în anul 2019, românii au fost campioni la fraudarea fondurilor europene.

Anul trecut, OLAF a soluționat 100 de dosare de fraudă cu fonduri europene la nivelul Uniunii Europene, România fiind vizată în mai mult de o zecime din acestea, respectiv în 11 investigații. De asemenea, 9 din cele 11 dosare au fost soluționate cu recomandări din partea organismului european.

Ferme acvatice fără apă

În raport, OLAF dă exemplul unui caz în care un beneficiar român de fonduri europene pentru cinci proiecte de acvacultură a primit subvenții pentru suprafețe care nu au fost niciodată acoperite de apă.

Este vorba despre două ferme de acvacultură situate într-un sit Natura 2000 și trei proiecte în care fondurile europene urmau să fie folosite pentru a transforma fermele tradiționale de acvacultură în ferme organice certificate. Investigațiile OLAF au confirmat suspiciunile cu privire la proiectele false, care au fost fabricate cu singurul scop de a obține fonduri europene prin metode frauduloase.

Cazul a fost închis încă din anul 2017 cu recomandarea de a se recupera 100% din finanțarea europeană, respectiv 1,3 milioane de euro, lucru care a fost realizat cu succes de către Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit.

Bani pentru detectarea incendiilor, folosiți pentru cazino

De asemenea, OLAF a investigat un proiect de cercetare de mediu finanțat de către Agenția Executivă pentru Cercetare, care ar fi facilitat detectarea incendiilor de pădure.

Un consorțiu format din cinci companii din Irlanda, Franța, Spania și România trebuia să deruleze acest proiect, însă Agenția Executivă pentru Cercetare a devenit îngrijorată de faptul că anumite cheltuieli de personal realizate de către consorțiu sunt false.

În cele din urmă, OLAF a stabilit că acel consorțiu nu a avut niciodată capacitatea operațională de a dezvolta proiectul. În realitate, aplicația pentru finanțare și rapoartele ulterioare s-au bazat pe minciuni și documente false. Investigatorii au stabilit că majoritatea fondurilor europene acordate au fost pur și simplu sifonate de către membrii consorțiului. Majoritatea banilor furați au fost cheltuiți pe un proiect complet diferit: un proiect de cazino și hotel în altă țară UE, care nu ar fi putut beneficia niciodată de aceste fonduri UE. În acest caz, OLAF a recomandat recuperarea a 410.000 de euro de la consorțiu.

Asociere fictivă pentru a câștiga licitația

Totodată, OLAF amintește un caz complex transfrontalier, centrat pe un proiect din România. Astfel,

OLAF și Direcția Națională Anticorupție (DNA) au descoperit o întreagă rețea de activități de fraudare și spălare de bani în jurul unui proiect finanțat din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă și pentru ape uzate.

Proiectul, evaluat la 102 milioane de euro, avea ca beneficiar o companie publică locală de alimentare cu apă. OLAF a început ancheta în Germania, unde a efectuat o serie de verificări la fața locului, interviuri cu persoane în cauză și martori și a analizat o serie de tranzacții bancare în vederea identificării destinației reale a fondurilor UE alocate proiectului. S-a constatat că, în urma procedurii de licitație din cadrul proiectului, beneficiarul a atribuit două contracte unei întreprinderi mixte dintre o companie românească și o firmă de construcții germană.

Firma românească era liderul întreprinderii, controlând 70% din afacere și a fost singurul beneficiar al tuturor banilor UE. În cursul investigației, OLAF a constatat că compania germană nu era de fapt conștientă de presupusul rol al acesteia în cadrul acestui joint-venture, procedura de licitație, de proiectul finanțat de UE sau de lucrările presupuse a avea loc în România.

De fapt, pentru a demonstra că are capacitatea de a efectua lucrările contractate, compania română a creat un joint-venture fictiv, folosind numele, reputația, experiența și situația financiară a companiei germane pentru a o ajuta să câștige licitațiile, fără ca compania germană să fie conștientă de faptul că numele său este folosit în acest fel.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că compania germană nu a primit niciodată plăți de la “partenerul” său român din cadrul întreprinderii fictive sau de la alte surse, în legătură cu acest proiect. Compania românească s-a bazat însă pe reputația presupusului său partener. Ancheta OLAF a mai scos la iveală faptul că compania română a susținut în mod fals că a realizat o serie de proiecte similare în trecut, pentru a demonstra că are capacitatea de a gestiona proiectul și că îndeplinește cerințele minime de calificare în procedura de atribuire. De fapt, compania românească nu finalizase niciodată proiecte legate de lucrări în infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare.

După ce a convins cu succes beneficiarul finanțării UE că are capacitatea și experiența de a gestiona contractul și, în special, după ce a primit sume mari de bani din finanțarea UE, compania română a abandonat lucrările. Drept urmare, și contractele au fost anulate, iar dezvoltarea infrastructurii necesare a fost amânată.

OLAF a analizat și fluxurile financiare legate de banii UE investiți în acest proiect și dați companiei românești, permițându-i să urmărească destinația reală a banilor, reușind astfel să ofere procurorilor români informații suplimentare pentru a-și susține procesul penal împotriva autorilor fraudei. (L.P.)

 

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval