POLITICI ȘI STRATEGII DE INTERVENȚIE LA NIVEL EUROPEAN


Categorie: Social
|
26-09-2020
Nr: 184 (7.893)
|
Autor: VIOREL CONȚIU
|

În anul1992, O.M.S. a făcut un prim pas, un plan de acțiune în domeniul prevenirii efectelor dăunătoare ale consumului de alcool, pentru cele 52 de state membre ale Regiunii Europene. În anul 2001, la Stockholm, Suedia, a fost organizată prima conferință ministerială pe tema consumului de alcool în rândul tinerilor, copiilor, ei fiind identificați ca grupuri țintă prioritare ale intervențiilor adresate consumului de alcool. În anul 2005 a fost înființată Comisia privind Determinanții Sociali ai Sănătății. Prin Tratatul de la Lisabona din anul 2007 s-a întărit rolul U.E. în coordonarea activităților de sănătate publică a statelor membre. Prima strategie globală privind combaterea efectelor consumului dăunător de alcool, din anul 2006, a avut menirea de a ajuta guvernele statelor membre U.E. să-și coordoneze acțiunile pentru a reduce efectele negative ale alcoolului. Protejarea tinerilor, a copiilor și copiilor nenăscuți este prima din cele cinci priorități. Obiectivele principale sunt: întârzierea debutului consumului de alcool, reducerea și minimizarea cantităților de alcool consumate de către adolescent și reducerea consecințelor pe care copiii le pot suferi în familiile afectate de alcoolism. Strategia europeană “Sănătatea 2020” are o agendă și de perspectivă în ocrotirea sănătății populației, în principal pe boli netransmisibile și factorii de risc, în perioada 2012-2020. La a 63-a Adunare a O.M.S. a fost prezentat Planul European de Acțiune Pentru Reducerea Consumului Dăunător de Alcool. Planul de acțiune al consumului de alcool în rândul tinerilor și episoadele de consum excesiv de alcool are măsuri concrete pentru grupele de vârstă “tinere”: copiii nenăscuți, copiii, adolescenții și tinerii în vârstă de până la 25 de ani. Strategia Europeană privind Alcoolul 2016-2022, elaborată în 2015, păstrează temele prioritare și obiectivele primei Strategii în domeniul alcoolului, susținând îndeplinirea Planului European de Acțiune 2012-2020, adoptat de către toate statele membre ale U.E. Strategia U.E. în materie de droguri 2013-2020 răspunde noilor provocări din ultimii ani, printre care tendința în creștere a politoxicomaniei.

POLITICI ȘI STRATEGII DE INTERVENȚIE LA NIVEL NAȚIONAL

În Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, “Sănătate pentru prosperitate”, preia liniile principale ale Strategiei Europene O.M.S. privind Sănătatea Copiilor și Adolescenților în Europa pentru anii 2014-2024 și pevederile Programului XII de acțiuni al O.M.S. pentru perioada anilor 2014-2019. Campaniile naționale de Informare-Educare-Conștientizare (I.E.C.) legat de efectele consumului de alcool sunt prevăzute de Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate prin Subprogramul de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate. Campaniile I.E.C. sunt finanțate de Ministerul Sănătății. Suportul metodologic este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică. Consiliul național pentru coordonarea politicilor și acțiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România coordonează politicile și acțiunile naționale de reducere a consumului dăunător de alcool, în acord cu prioritățile O.M.S. la nivelul U.E. și cu situația pe plan național. Strategia națională pentru perioada anilor 2014-2020 se referă la situația și politicile pentru tinerii de 14-35 de ani, orientează politicile de tineret spre convergență la nivel european. Pentru segmentul “Sănătate, sport și recreere”, grupul țintă îl reprezintă tinerii consumatori de droguri și/sau alcool, tinerii cu dizabilități, tinerele mame de 15-19 ani, tinerii infectați cu HIV/SIDA, tinerii afectați de diferite boli psihice, tinerii cu un stil de viață care nu include activități sportive sau culturale. Programul național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri din perioada anilor 2015-2018 are ca obiectiv prevenirea consumului de droguri, inclusiv tutun, alcool și substanțe noi cu proprietăți psihoactive în rândul grupurilor vulnerabile și a populației școlare, prin abordarea factorilor psihosociologici generatori de vulnerabilitate.

CAMPANII DE INFORMARE - EDUCARE - CONȘTIENTIZARE DESFĂȘURATE ÎN PERIOADA ANILOR 2012-2017

“LUNA NAȚIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL”

Anul 2012: “Fiți conștienți, alcoolul distruge vieți!” Tema campaniei: Informarea populației cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătății. Scopul campaniei: Reducerea consumului dăunător de alcool de către populația generală și prevenirea consumului de alcool la adolescenți, tineri și gravide. Grupul țintă: adolescenții, tinerii și gravidele. Anul 2013: “Alcoolul - destindere, dependență, dezastru!” Tema campaniei: Informarea populației cu privire la efectele consumului dăunător de alcool asupra vieții sociale, familiale și profesionale. Scopul campaniei: Promovarea consumului responsabil de alcool de către populația adultă și prevenirea consumului de alcool la adolescenți și tineri. Grupul țintă: adolescenții și tinerii. Anul 2014: “Alcoolul - falsul prieten al familiei tale!” Tema campaniei: Informarea populației cu privire la riscurile debutului timpuriu al consumului de alcool. Scopul campaniei: Promovarea implicării părinților în prevenirea debutului consumului de alcool la copii și adolescenți. Grupul țintă: populația generală, părinți. Anul 2015: “Spune NU alcoolului în timpul sarcinii! Protejează viața din tine!” Tema campaniei: Informarea populației cu privire la efectele consumului de alcool în timpul sarcinii asupra sănătății fizice și psihice a copilului. Scopul campaniei: Promovarea renunțării la consumul de alcool de către gravide și femei care intenționează să rămână însărcinate. Grupul țintă: gravide, femei care intenționează să devină mămici. Anul 2016: “Alcoolul îți poate schimba viața... ÎN RĂU!” Tema campaniei: Informarea populației cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătății fizice și psihice a copilului, adolescentului și adultului. Scopul campaniei: Prevenirea debutului timpuriu al consumului de alcool în rândul copiilor și adolescenților și promovarea unui comportament responsabil față de consumul de alcool. Grupul țintă: copii, adolescenți, tineri sub 25 de ani, părinți. Anul 2017: “Nu lăsa alcoolul să-ți hotărască viitorul!” Tema campaniei: Informarea populației cu privire la efectele consumului dăunător de alcool. Scopul campaniei: Promovarea unui comportament responsabil față de consumul de alcool. Grupul țintă: adolescenți, tineri sub 25 de ani.

România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv. În România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani și peste este de 14,4 litri de alcool pur de persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 25% este alcool neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control. Consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare este de 21,3 litri de alcool pur/persoană/an. Aproximativ 92% din bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, în timp ce două treimi din populație consumă alcool în mod regulat. România ocupă locul III în U.E. după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum. Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% din români consumă vin. Băuturile spirtoase sunt consumate de 39% dintre băutorii sub 35 de ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de 35-65 de ani. Conform O.M.S., din anul 2014, peste 15.000 de decese se datorează anual consumului de alcool. În România, prevalența bolilor legate de alcool este de 2,4%, iar ponderea alcoolismului este de 1,3%, față de 7,5%, respectiv, 4% la nivelul U.E. Conform Ministerului Sănătății, cu datele din 2011, valorile la nivel național sunt superioare celor comunicate în studiile internaționale. “În România, mor anual peste 17.000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceștia mor în perioada activă a vieții lor (între 20 și 64 de ani) [...] Mortalitatea la vârsta adultă [...] atribuibilă consumului de alcool în România este de trei ori mai mare la bărbați, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu U.E. [...] accidentele (mortalitate de trei ori peste media U.E.), bolile cardiovasculare (mortalitate de două ori media U.E. - statele membre noi - și de opt ori media U.E.) și ciroza hepatică (mortalitate peste dublul țărilor U.E.)”. România are cea mai înaltă rată standardizată a mortalității atribuibilă alcoolui din U.E. în rândul femeilor și locul 4 la bărbați. Peste 14% din anii potențiali de viață în rândul populației feminine și 25,4% la bărbați sunt pierduți prin decese legate de alcool. Aproximativ 4% din deficitul speranței de viață la femei și 18% la bărbați este atribuit alcoolului, în condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai reduse speranțe de viață din U.E. România ocupă locul 2, după Lituania, din punct de vedere al victimelor agresiunilor fizice legate de consumul de alcool. În anul 2012 au fost externate aproape 70.000 de cazuri cu patologie asociată consumului de alcool, totalizând 572.549 zile de spitalizare, cu un cost mediu de 1.537,6 lei/caz și un cost total al asistenței de sănătate de rambursat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate echivalent a 25 de milioane euro. La această sumă ce reprezintă costurile îngrijirilor de sănătate pe durata spitalizării, se adaugă costuri suplimentare datorate asistenței primare și ambulatorii, asistenței de urgență, concediilor medicale, cât și costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool. Circa 84% din băieții și 12% dintre fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică, în scădere față de 2007 (81%), 2003 (88%) și 1999 (85%) și sub media U.E. (87%). Ponderea elevilor care au consumat prima lor băutură alcoolică înaintea vârstei de 9 ani și cea a celor care au început să consume alcool după împlinirea vârstei de 17 ani sunt sensibil egale, aproximativ 6%. Cel puțin o dată în viață s-au îmbătat 16% dintre băieți și 7% dintre fete. Unul din 5 băieți s-a îmbătat prima dată înaintea vârstei de 13 ani. Ponderea băieților care s-au îmbătat în ultimele 30 de zile este cu 9 procente superioară față de cea a fetelor. Episoadele de ebrietate sunt mai puțin frecvente în rândul adolescenților români decât la media adolescenților europeni, 26% față de 39%. Numărul băieților care încep să consume alcool crește odată cu înaintarea în vârstă, dublându-se în decursul celor patru ani de liceu. Ponderea consumului în rândul fetelor nu este influențată de vârstă. Un sfert dintre tinerii în vârstă de 18-34 de ani au fost victime ale violențelor fizice asociate alcoolului. În ultimii 10 ani, a scăzut atât procentul adolescenților care consumă regulat alcool, 52% în anul 2007, 47% în anul 2015, cât și frecvența episoadelor de consum excesiv, 27% în anul 1999, 36% în anul 2011, 12% în anul 2015 . La nivel european, adolescenții români se află în categoria băutorilor moderați, dar “elevii români sunt tentați să ofere răspunsurile pe care le consideră dezirabile social, ceea ce înseamnă că nivelul consumului de alcool este probabil mai mare decât cel raportat”. Legea 219/2015 privind economia socială: “persoane sau familii care sunt la risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială”.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval