VORBELE CU TÂLC ALE DOMNULUI SOOS ZOLTAN


Categorie: Editorial
|
15-10-2020
Nr: 197 (7.906)
|
Autor: IOAN CISMAȘ
|

Cu domnul Soos Zoltan am stat de vorbă, cu patru ani în urmă, în perioada strângerii semnăturilor pentru depunerea candidaturii la primăria Târgu-Mureș. L-am abordat, personal, pentru sloganul scris și în românește, folosit la acea vreme, care pur și simplu m-a șocat, el sunând astfel: “Să eliberăm orașul!” Atât, și nimic mai mult. Un asemenea enunț lapidar nu poate să nu te pună pe gânduri, pentru că el lasă loc de interpretări, unele chiar bizare, pentru că nu știi dacă e vorba de o invazie de lăcuste sau de omuleții verzi ai lui Putin care, în Ucraina, au făcut prăpăd cu câțiva ani în urmă. Din discuție în discuție, am stabilit că nici vorbă de așa ceva, că lucrurile sunt mult mai domestice și mai simple, că respectivul slogan electoral se referă doar la corupți care, în ultimii 16 ani, au umplut orașul. Un subiect cu adevărat interesant, numai că, spuneam atunci, de corupți se ocupă justiția, în speță DNA, iar misiunea primarului este ca, după demascarea lor, să treacă numaidecât la problemele de administrare a orașului. Aceasta ar fi esența menirii lui. Știam că răspunsul era în doi peri și, continuându-mi drumul, mi-am propus să reflectez mai serios asupra sloganului în sine, că el are tâlcul lui, că nu este vorba de o simplă glumă. Așadar, de cine dorea, domnul primar, prezumptiv, să elibereze municipiul Târgu-Mureș, încă de acum patru ani?

Punând cap la cap politica postdecembristă a partidelor maghiare, în frunte cu UDMR, coroborată cu atitudinea extrem de antiromânească a presei maghiare din toată această perioadă, la care se adaugă alte și alte manifestări punctuale, ca marșurile secuilor, atentatul de la Târgu Secuiesc etc., avem răspunsul corect și foarte dureros la întrebare: adică pe români! Oare nu zicea un participant la marșul secuilor din 10 martie 2012, care nu era de capul lui acolo, că românii au motive să se teamă pentru că “ei dorm în patul altora?” Apoi, să nu uităm lozincile atât de pline de ură și frecvent scandate de către aceiași participanți la marșul din 2014, menite să jignească și să incite: “Plecați acasă opincarilor!”; “Ținutul secuiesc nu e România!”; “Să piară Trianonul!”, cât și discursurile amenințătoare ale liderilor maghiari de la celelalte mitinguri din anii care au urmat.

La acest gen de politică a fost și este racordat și domnul Soos Zoltan, sens în care este decis să și acționeze, chiar dacă o va face într-o formă mascată, văzându-și eliberat orașul, abia acum, după 20 de ani, iar câștigarea cursei la primărie constituie, în opinia domniei sale, “o victorie istorică asupra corupției și clanurilor”. Întrebarea care se pune este de ce domnia sa acuză, cu atâta duritate, doar epoca lui Dorin Florea, din momentul în care din anul 1992 până în 2000, la timona orașului și județului, deci timp de două legislaturi, s-au aflat etnici de-ai dânsului. Oare atunci curgea lapte și miere pe meleagurile noaste? Vă spunem noi, nici vorbă. Vedeți cum sângele apă nu se face? Victoria pe care ați obținut-o, cum ați obținut-o în alegeri, și pe care în sistemul electoral actual atât de viciat puteați să o adjudecați chiar și cu un procent de 17,9 la sută, care însemna un număr umilitor de voturi, de numai 9.528 (în raport cu cele 125.213 ale orașului), cu unul mai mult decât celalalt competitor, Claudiu Maior, nu vă îndreptățește entuziasmul că ați readus administrația maghiară la Târgu-Mureș, pentru că ea, oricum, era prezentă și în structurile lui Florea, dovedită prin numărul important de posturi pe care etnicii maghiari le dețin. Dacă aveți de gând vreo epurare etnică, așa cum probabil mentorii dumneavoastră gen Tokes Laszlo, Borbely Laszlo etc. v-ar sfătui, aceasta este o altă problemă.

Ca să concluzionăm, doresc să vă amintesc că orașul Târgu-Mureș n-a fost numai al maghiarilor, chiar dacă aceștia, în anumite perioade, și-au pus amprenta în mod voit și dictatura asupra lui. El a fost mai întâi al românilor, iar acum este al amândurora și credem că în această cheie trebuie soluționate problemele lui.

Ca muzeograf, obișnuit să privească mai mult în istorie, răscolind prin arhiva orașului, acolo veți găsi o mulțime de dovezi despre modul în care înaintașii dumneavoastră îi tratau pe români. De altfel, nu este vorba doar de orașul Târgu-Mureș, ci de oprirea invaziei românilor în toate zonele urbane ale Transilvaniei. Răsfoind scrierile fostului primar Emil Dandea “Din cele trecute” găsim un document din codul “Lege sen decreta opidi Szekeli Vasarhelii”, care ilustrează cum s-a maghiarizat Târgu-Mureșul. În anul 1759, Consiliul local al orașului a adoptat următoarea hotărâre: “Nici unui român nu-i este îngăduit să cumpere în oraș pământ cu drept de proprietate, nici să i se distribuie pământ din averea comună a orașului. Nimeni dintre cetățenii orașului să nu ia apărarea. Cei care vor călca această hotărâre vor fi pedepsiți”... “ Urmașii românilor care sunt proprietari de case și fac de multă vreme parte din breasla cizmarilor nu se vor împărtăși de pământ din averea comună a orașului”. În documentul “Decizii mai noi pentru întărirea ordinei orășenești” din același an, decembrie 15, se mai spune: “Om din neamul valah să nu poată în niciun caz cumpăra imobil în oraș, nici chiar din pământurile orașului, să nu li se dea valahilor, nici arător, nici fânaț, nimeni dintre cetățenii orașului să nu-i apere, nimeni să nu tolereze la casa sa pe trei zile om cunoscut și cu atât mai puțin cunoscut care vagabondează și dorește să se eschiveze de contribuția regească, cu atât mai mult să nu-i acorde loc de așezare, ci să fie dator în a înștiința chestorul orașului. Dacă cineva face altfel în aceasta să fie pedepsit necondiționat la chestura orașului”.

Se apreciază că în urmă cu 250 de ani, Târgu-Mureș avea circa 4.000-5.000 de locuitori din care aproape jumătate erau români.

Să venim însă și la vremurile noastre. În perioada dictaturii horthyste 1940-1944, municipiul Târgu-Mureș a făcut obiectul unei masive colonizări cu populație maghiară, îndeosebi din Ungaria, după care fenomenul a continuat și în perioada Guvernului Petru Groza, căruia i s-a impus de către Stalin acceptarea unui contigent de aproape 400.000 de maghiari proveniți atât din țara mamă, cât și expulzații din Cehia și Iugoslavia. Iată ce relatează istoricul, prof. univ. dr. Petre Țurlea, într-un recent interviu, cu privire la colonizările care au vizat județul Mureș și îndeosebi municipiul Târgu-Mureș: “Grupuri mari de secui au fost aduși din Ciuc și colonizați și împroprietăriți în Mureș sau în județele de graniță, sub controlul Uniunii Populare Maghiare Cluj și cu ajutorul subprefectului de Mureș, Antalfi Andrei, care devoala scopul urmărit într-o adunare UPM: «În curând, procentajul dintre populația maghiară și română din județul Mureș va fi inversat, iar maghiarii vor fi majoritari». Colonizările s-au făcut în special prin ocuparea gospodăriilor germanilor fugiți sau alungați, au început în februarie 1945, înaintea reîntoarcerii administrației românești și continuau încă în toamna anului 1946, când într-un raport sunt menționate 1.500 de familii, adică circa 6.000-7.000 de oameni colonizați”.

Sunt documente care vorbesc de la sine, negând absolutismul pe care iredenta maghiară continuă să-l propage lumii și alor săi, pentru a dezinforma și a crea false certitudini în privința destinului acestui oraș.

Așadar, domnule primar, pentru a ne spulbera temerile cu privire la oarece intenții de a maghiariza administrația municipiului, care este deja destul de maghiarizată, priviți în trecut, dar și în viitor. În acest sens, trebuie să aveți în vedere realitatea vie existentă, cum că municipiul Târgu-Mureș nu vi s-a dat pe mâini să-l maghiarizați, cum pretind iredentiștii domnului Viktor Orban, ci să-l dezvoltați,

să-l modernizați, dacă aveți această putere, făcând din el nu un teatru de luptă, de continue frământări, ci o insulă frumoasă a Grădinii Maicii Domnului. Chiar zilele trecute, o fostă colegă de facultate din București, și bucureșteancă, m-a sunat la telefon din capitala României, București, special să-mi spună ce oraș minunat avem noi, târgumureșenii, pe care l-a vizitat recent. Se pare, totuși, că guvernarea lui Florea n-a fost “o așa mare nenorocire!”

 

  • Emil - October 18, 2020, 11:26 pm
    Bine ar fi daca toata presa postdecembrista ar publica doar articole documentate serios, precum cele din Cuvantul Liber.
    Articolul de mai sus este o adevarata lectie in acest sens !

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval