GRIPĂ, COVID-19... SAU AMBELE, DEODATĂ?!

Distribuie pe:

În situația în care nu se știe cu certitudine ce se va întâmpla până la sfârșitul toamnei și la iarnă, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC - SUA) atrage atenția că este probabil ca, în această perioadă, virusurile gripale și virusul care cauzează COVID-19 să circule concomitent. În acest context, administrarea vaccinului antigripal este mai importantă ca oricând. CDC recomandă ca tuturor persoanelor cu vârsta de 6 luni și peste să le fie administrat vaccinul anual împotriva gripei.

Semnele și simptomele ambelor boli pot varia de la lipsa oricărui simptom la simptome ușoare sau severe. Deoarece COVID-19 și gripa au simptome asemănătoare, diagnosticul este greu de pus, dar sunt disponibile teste pentru a se stabili dacă o persoană suferă de gripă sau de COVID-19 sau de ambele, în același timp.

Gripa și COVID-19 pot duce la maladii grave, dintre care unele necesită spitalizare sau provoacă decesul pacienților. Deși mai sunt multe necunoscute despre COVID-19, în acest moment, se pare că noul coronavirus prezintă un grad de mortalitate mai ridicat decât gripa sezonieră; cu toate acestea, este prea devreme pentru a trage concluzii din datele actuale.

Vaccinarea antigripală nu protejează împotriva COVID-19, însă prezintă multe alte beneficii importante: s-a demonstrat că vaccinurile antigripale reduc riscul contractării bolii, spitalizării și decesului.

SEMNE ȘI SIMPTOME

Asemănări - Atât COVID-19, cât și gripa pot avea grade diferite de semne și simptome, variind de la niciun simptom (asimptomatic) la simptome severe. Simptomele comune: febra sau senzație de febră / frisoane; tuse; respirație scurtă sau dificultăți de respirație; oboseală; durere de gât; nas curgător sau înfundat; dureri musculare sau dureri în tot corpul; dureri de cap. Unele persoane pot avea vărsături și diaree, dar acest fenomen este mai frecvent la copii decât la adulți.

Gripa poate provoca boli ușoare până la severe și uneori poate duce la deces. Este diferită de răceală și, de obicei, apare brusc, cu mențiunea că nu toți cei cu gripă vor avea febră.

Complicații ale gripei - Majoritatea persoanelor care suferă de gripă se vor recupera în câteva zile până la mai puțin de două săptămâni, dar unele vor dezvolta complicații (cum ar fi pneumonia) care pot pune viața în pericol și pot duce la deces.

Infecțiile sinusurilor și ale urechii sunt exemple de complicații moderate, în timp ce pneumonia este o complicație gravă, care poate rezulta fie din infecția cu virusul gripal, fie din co-infecția provocată de virusului gripal și unele bacterii. Alte posibile complicații grave declanșate de gripă pot include inflamația inimii (miocardita), a creierului (encefalita) sau a țesuturilor musculare, insuficiența respiratorie și renală. Infecția cu virus gripal a căilor respiratorii poate declanșa un răspuns inflamator extrem în organism și poate duce la septicemie. De asemenea, gripa poate agrava problemele medicale cronice, precum astmul bronșic sau bolile de inimă.

Probleme grave legate de boală pot apărea la orice vârstă, dar unele persoane prezintă un risc ridicat de a dezvolta complicații grave: cele de peste 65 de ani și cele de orice vârstă, care suferă de anumite afecțiuni cronice (cum ar fi astmul, diabetul sau bolile de inimă), femeile însărcinate și copiii, mai ales cei sub 2 ani.

COVID-19 pare să provoace boli mai grave la unele persoane. Alte semne și simptome ale COVID-19, diferite de cele menționate, pot include modificarea sau pierderea gustului sau a mirosului.

Simptomele pot apărea la 2-14 zile după expunerea la virus.

Această listă nu include toate simptomele posibile. CDC va continua să actualizeze această listă pe măsură ce se descoperă mai multe despre COVID-19.

LA CÂT TIMP APAR SIMPTOMELE DUPĂ EXPUNERE ȘI INFECTARE

Asemănări: Atât pentru COVID-19, cât și pentru gripă, pot trece una sau mai multe zile între momentul în care o persoană se infectează până când apar simptomele bolii.

Diferențe - Dacă o persoană are COVID-19, ar putea dura mai mult timp pentru a dezvolta simptome decât dacă ar avea gripă.

Gripa - De obicei, simptomele apar între 1 și 4 zile de la infectare.

COVID-19 - De obicei, o persoană dezvoltă simptome la 5 zile după ce a fost infectată, dar acestea pot apărea chiar la 2 zile după infectare sau până la 14 zile după infectare; iar intervalul de timp poate varia, de la caz la caz.

CÂT TIMP POATE RĂSPÂNDI O PERSOANĂ VIRUSUL

Asemănări: Atât pentru COVID-19, cât și pentru gripă, este posibilă răspândirea virusului cu cel puțin o zi înainte de a prezenta simptome.

Diferențe - Dacă o persoană are COVID-19, poate fi contagioasă o perioadă mai lungă de timp decât dacă ar avea gripă. Majoritatea persoanelor cu gripă sunt contagioase cu aproximativ o zi înainte de a prezenta simptome. Copiii mai mari și adulții cu gripă sunt cei mai contagioși în primele 3-4 zile de boală, dar mulți rămân contagioși timp de aproximativ 7 zile. Sugarii și persoanele cu sistem imunitar slăbit pot fi contagioase și mai mult.

În cazul COVID-19, acest aspect este încă în curs de investigare.

Este posibil ca oamenii să răspândească virusul cu aproximativ 2 zile înainte de a experimenta semne sau simptome și să rămână contagioși timp de cel puțin 10 zile după apariția semnelor sau simptomelor. Dacă o persoană este asimptomatică sau simptomele dispar, este posibil să rămână contagioasă timp de cel puțin 10 zile după testarea pozitivă pentru COVID-19.

CUM SE RĂSPÂNDEȘTE VIRUSUL

Asemănări - Atât COVID-19, cât și gripa se pot răspândi de la persoană la persoană, între persoanele care sunt în contact apropiat (sub doi metri). Ambele boli se răspândesc, în principal, prin picături eliminate prin strănut, tuse sau vorbit. Este posibil ca oamenii să se infecteze prin contactul fizic (de exemplu, strângându-și mâinile) sau prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect contaminat și apoi atingerea gurii, nasului și ochilor.

Atât virusul gripal, cât și virusul care cauzează COVID-19 pot fi răspândite înainte ca persoana respectivă să prezinte simptome.

Diferențe - Deși se răspândesc în mod similar, COVID-19 este mai contagios decât gripa în rândul anumitor populații și grupe de vârstă. De asemenea, s-a observat că virusul care provoacă COVID-19 se poate răspândi rapid, foarte ușor și în mod continuu, la grupuri mari de persoane.

PERSOANELE CU RISC RIDICAT DE BOLI GRAVE

Asemănări - Atât COVID-19, cât și gripa pot duce la boli severe și complicații. Cei cu cel mai mare risc includ: vârstnici, persoanele cu anumite afecțiuni medicale asociate, femeile însărcinate.

Diferențe: Riscul de complicații pentru copiii sănătoși este mai mare pentru gripă comparativ cu COVID-19. Cu toate acestea, sugarii și copiii cu afecțiuni medicale asociate prezintă un risc crescut atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19. Copiii mici prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă de gripă. Copiii de vârste școlare infectați cu COVID-19 prezintă un risc mai mare de sindrom inflamator multisistemic, o complicație rară, dar severă a COVID-19.

COMPLICAȚII

Asemănări - Atât COVID-19, cât și gripa pot duce la complicații, inclusiv: pneumonie; insuficiență respiratorie; sindromul de detresă respiratorie acută (lichid în plămâni); septicemie; atac de cord și accident vascular cerebral); insuficiență respiratorie, insuficiență renală; agravarea afecțiunilor medicale cronice (care implică plămânii, inima, sistemul nervos sau diabetul); inflamația inimii, creierului sau țesuturilor musculare; infecții bacteriene secundare (adică infecții care apar la persoanele care au fost deja infectate)

Diferențe - Complicațiile suplimentare asociate cu COVID-19 pot include: cheaguri de sânge în venele și arterele plămânilor, inimii, picioarelor sau creierului; sindromul inflamator multisistemic la copii.

TRATAMENT

Gripa - Persoanelor spitalizate pentru gripă sau care au risc crescut de complicații li se recomandă tratamentul cu medicamente antivirale cât mai repede posibil.

COVID-19 - Cu excepția medicamentului Remdesivir, un agent antiviral explorat ca tratament pentru COVID-19 și disponibil în baza unei autorizații de utilizare de urgență (EUA), în prezent nu există medicamente sau alte remedii aprobate de Food and Drug Administration (FDA) pentru a preveni sau a trata COVID-19, precizează CDC.

COVID-19, MITURI DESPRE TRATAMENT ȘI PREVENIRE

În context, având în vedere dezinformarea care circulă în prezent, despre tratamentul COVID-19, cercetătorii de la Clinica Mayo țin să sublinieze că toate afirmațiile conform cărora un medicament, un supliment pe bază de plante sau altă substanță pot preveni infecția cu noul coronavirus sau pot vindeca boala sunt false.

În prezent nu există niciun vaccin care să prevină infectarea cu virusul COVID-19. Vaccinurile împotriva pneumoniei, cum ar fi vaccinul pneumococic, nu oferă protecție împotriva COVID-19. De asemenea, vaccinul antigripal nu protejează împotriva bolii.

Instilații nazale cu apă sărată. Nu există dovezi că “dezinfectarea” nasului cu apă sărată protejează împotriva infecției.

Temperaturi ridicate. Expunerea la soare sau la temperaturi mai ridicate de 25 de grade Celsius nu împiedică infectarea și nu vindecă boala. Virusul poate fi contractat pe vreme însorită, caldă și/sau umedă. De asemenea, o baie fierbinte nu împiedică infectarea.

Temperaturi scăzute. Vremea rece, gerul și zăpada nu ucid virusul.

Antibiotice. Antibioticele ucid bacteriile, nu virușii. Cu toate acestea, persoanele spitalizate cu boala COVID-19 ar putea primi antibiotice, dacă au dezvoltat și o infecție bacteriană.

Spray cu alcool și clor. Pulverizarea de alcool pe suprafața corpului nu ucide virusul, în schimb, vă poate afecta ochii, gura și îmbrăcămintea.

Consumul de alcool și usturoiul. Nu există dovezi că protejează împotriva COVID-19.

Lampă de dezinfecție cu ultraviolete (UV). Lumina ultravioletă poate fi utilizată ca dezinfectant pe suprafețe. Dar nu utilizați o lampă UV pentru a vă steriliza mâinile sau alte zone ale corpului. Radiațiile UV pot provoca iritații ale pielii.

Dezinfectanți. Când sunt aplicați pe suprafețe, dezinfectanții pot ajuta la distrugerea germenilor, cum ar fi virusul SARS-CoV-2. Nu pulverizați dezinfectanți pe corp, nu-i înghițiți. Dezinfectanții pot irita pielea și pot fi toxici dacă sunt inhalați. Nu spălați produsele alimentare cu dezinfectanți!

Suplimentele alimentare. Mulți oameni folosesc vitamina C, vitamina D, zinc, ceai verde sau echinacea pentru a-și întări sistemul imunitar. Cercetările nu au demonstrat că acestea previn boala. Suplimentul de argint coloidal, comercializat ca tratament pentru COVID-19, nu este considerat sigur sau eficient pentru tratarea vreunei boli. De asemenea, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda utilizarea oleandrinei, un extract din planta toxică de oleandru, pentru a trata COVID-19 sau pentru a preveni infecția cu virusul care o provoacă.(surse - mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/c oronavirus-vs-flu; cdc.gov/flu/symptoms/flu-vs-covid19; mayoclinic.org/coronavirus myths; sursa foto - cursdeguvernare.ro)

Lasă un comentariu