Timp de şase săptămâni, credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici vor petrece în post şi rugăciune, perioadă pregătitoare pentru Praznicul Împărătesc al Naşterii Domnului Iisus Hristos - Crăciunul.
Potrivit Mărturisirii de Credinţă, partea III, Răspuns la întrebări, “Postul este înfrânare de la toate mâncărurile sau, în caz de boală, numai de la unele, de asemenea şi de la băuturi şi de la toate cele lumeşti şi de la toate poftele cele rele, pentru ca să poată creştinul să îşi facă rugăciunea lui mai cu înlesnire şi să îi fie milostiv Dumnezeu. Încă şi pentru a ucide poftele trupului şi a primi harul lui Dumnezeu”.
Postul este o faptă de virtute, o formă de pocăinţă şi un act de cult, un mijloc de desăvârşire, de omorâre a voii trupului.
După asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:
- Ajunarea desăvârşită, adică atunci când nu mâncăm şi nu bem nimic cel puţin o zi întreagă.
- Postul aspru sau uscat sau ajunarea propriu-zisă, atunci când mâncăm numai spre seară, mâncăruri uscate - pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc.
- Postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai mâncăruri de post, adică ne înfrânăm de la mâncărurile de dulce - carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime.
- Postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul postului de peste an.
- Posturile de o zi, miercurea şi vinerea din fiecare săptămână, în amintirea Patimilor Domnului: miercurea au făcut cărturarii şi arhiereii iudeilor sfat să-l prindă pe Hristos, iar vinerea l-au răstignit pe cruce. Tot în această zi, după Tradiţie, mâncase Adam din pom, lucru pentru care a fost izgonit din Rai.
Nu se posteşte miercurea şi vinerea: în săptămâna luminată - săptămâna Patimilor; de la Naşterea Domnului până în ajunul Bobotezei; în săptămâna întâi de după Rusalii; în săptămâna întâi a Triodului - între Duminica Vameşului şi a Fariseului şi Duminica Fiului Risipitor; în săptămâna Brânzei. Nu se posteşte în ziua Naşterii Domnului şi cea a Bobotezei, când acestea sărbători cad miercuri sau vineri.
Postul Crăciunului este postul de dinaintea Naşterii Domnului. Ţine 40 de zile (15 noiembrie-25 decembrie). Este rânduit pentru a ne pregăti spre cuvincioasa întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii şi Drepţii Legii vechi aşteptau venirea Lui, cu post şi rugăciune. Ne aduce aminte de postul de 40 de zile al lui Moise, în pustie, înainte de primirea Legii, se dezleagă la peşte în ziua de 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului), fiind praznic mare. În ziua din urmă a acestui post se ajunează, nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară, care închipuie steaua Magilor.
Biserica îndeamnă credincioşii să respecte, în primul rând, postul sufletesc, mai ales în această perioadă de încercări datorate pandemiei.
