PROPUNERILE LEGISLATIVE ALE SENATORULUI LEONARD AZAMFIREI


Categorie: Politic
|
21-11-2020
Nr: 224 (7.933)
|
Autor: 
|

O parte a populației crede că parlamentarii sunt inutili, iar încrederea În Parlamentul României este la un nivel destul de scăzut.

În arhitectura Statului român, Parlamentul este esențial, de aceea și încrederea în acest organism este esențială. Pentru mine, un mandat de parlamentar înseamnă mult mai multă muncă și energie investite în agenda publică. Cine mă cunoaște și a muncit alături de mine știe că îmi asum responsabilități, pentru ca apoi să le și duc la capăt.

Vă prezint primele trei inițiative pe care le voi avea, dacă voi fi investit cu încrederea dumneavoastră pe 6 decembrie:

1) Legea educației digitale

Învățământul clasic își va păstra întotdeauna valoarea, dar este necesar un sistem complementar de educație digitală, susținut de stat, care să permită constituirea unei baze de resurse educaționale disponibile gratuit pentru învățământul preuniversitar, realizate profesionist și adaptate nivelului actual al cunoașterii. În paralel, trebuie concepută o strategie de formare a resursei umane, calificate în utilizarea resurselor digitale. Statul este obligat să asigure infrastructura de transmitere a informației, de conectivitate și, în acest context, televiziunea publică trebuie să își organizeze un canal educațional de tip Teleșcoală, care să emită non-stop, destinat transmiterii de informație de calitate către fiecare elev, în fiecare casă.

2) Amendarea Legii educației fizice și sportului

România nu mai are decât sporadic performanțe sportive notabile. Stimularea reală a sportului de masă și a celui de performanță, inclusiv a celui universitar este necesară pentru a contribui la sănătatea națiunii și a prestigiului internațional al României. Avem nevoie de oameni sănătoși, avem nevoie de campioni.

3) Legea învățământului superior

Statul trebuie să reglementeze principiile de funcționare a autonomiei universitare, prin mecanisme de intervenție și de control dar organizarea, funcționarea, stabilirea de strategii, inclusiv cele financiare trebuie să rămână în universități. Această autonomie trebuie însă să fie dublată de creșterea responsabilității universităților, pentru prevenirea derapajelor decizionale sau a comportamentelor academice inadecvate.

 

CRIZA SANITARĂ

Criza sanitară actuală aduce în față racilele unui sistem medical cronic subfinanțat, în care cheltuielile pentru investiții în infrastructură au fost aproape inexistente. Funcționarea în timp de criză este proba de foc a robusteții unui sistem, a capacității lui de organizare și de readaptare. Pe noi toate crizele ne prind nepregătiți, de la zăpada care blochează drumurile până la pacienții arși pe care nu îi putem trata. Acum nu cauzele trebuie căutate în primul rând, pentru că sunt evidente, și nici vinovații colectivi (și nu suntem vinovați toți, ci doar cei care au administrat sistemul), ci soluțiile. Pentru ele trebuie apelat la specialiști, nu la politicieni puri. Aceștia din urmă trebuie să înțeleagă că politicile de sănătate sunt deasupra intereselor oricărui partid.

 

SĂNĂTATE

Un PIB de 5,6% destinat sănătății, cel mai mic buget la nivel UE, media comunitară fiind de 9,6% (Franța alocă 11,5%) arată importanța acordată asistenței medicale. Cu 620 de dolari alocați anual fiecărui român nu se poate asigura îngrijire medicală. Este nevoie de o strategie asumată de toate partidele, similară abordării în domeniul apărării. Este nevoie ca să înceteze numirea managerilor de spitale prin decizii negociate politic. Este necesar ca să se lucreze pe indicatori adevărați de performanță a managementului și pe cifre de cost reale și nu subevaluate. Trebuie scăzută presiunea pe spitale și reabilitat sistemul de medicină de familie și de cel ambulator, pentru a le face accesibile și performante. Doar așa putem pune pe baze realiste sistemul medical.

 

EDUCAȚIE

La fel ca și sănătatea, și educația beneficiază de același tratament, în care prioritatea este doar clamată. Cu un PIB de 2,7% alocat educației, în scădere față de anul trecut, din nou pe ultimul loc în UE, așteptăm performanță. Plătită de unde? Vrem universități în clasamente internaționale, dar bugetul alocat cercetării este doar de 0,2% din PIB. Diferența față de sectorul medical este că, în educație nu există consecințe explozive ale subfinanțării. Dar efectele pe termen lung sunt dramatice. Criza sanitară este dublată de o criză educațională, de o generație sacrificată, consecința unui sistem în care povara educației este pusă prea mult pe părinți, în care profesorii sunt sufocați de lucruri formale și în care elevii învață de-a valma, aceleași lucruri care le stimulează memoria și nu gândirea, care nu le pune în evidență personalitatea, ci rezistența intelectuală. Nu trebuie să inventăm ceva, ci doar să vedem cum au făcut alții mai bine decât noi.

 

TINERET

Care este perspectiva unui tânăr, în România? Să emigreze, dacă are curaj, după ce obține o calificare sau înainte de a obține orice calificare, pentru că îi lipsește siguranța locului de muncă și perspectiva dezvoltării sale profesionale. Să rămână, asumându-și riscul de a nu-și găsi un loc de muncă, de a trăi asistat de părinți, de a-și vulnerabiliza familia nou creată, de a ezita din cauza nesiguranței, de a avea și de a crește copii. Traseul profesional al tinerilor trebuie să includă opțiuni de formare profesională adaptate înclinărilor și abilităților personale. Angajatorii trebuie să beneficieze de măsuri concrete de stimulare, dacă angajează tineri. Familiile tinere, mai ales cele care au copii, precum și specialiștii care se întorc în țară trebuie să beneficieze de programe specifice de susținere.

 

FEMEI

Femeile trebuie tratate corect și echitabil în ceea ce privește accesul la profesii și la funcțiile de decizie. Există încă forme de discriminare mascată care trebuie corectate. În același timp, trebuie prevenită orice formă de violență domestică - un subiect acutizat de perioadele lungi de carantinare a populației, situație în care de multe ori femeile victime împart locuința cu agresorul. Persoanele aflate în situații vulnerabile trebuie să primească imediat suport direct care să le protejeze viața și integritatea fizică și care să le asigure sprijin emoțional și recuperare medicală.

 

POLITICA EXTERNĂ

Politica externă a României trebuie să aibă o orientare ireversibil occidentală și pro SUA. Aceasta ne asigură credibilitate în raport cu Uniunea Europeană, securitate prin statutul nostru de membru NATO și garanția păstrării unor standarde de democrație specifice acestor state.

Relația cu Republica Moldova trebuie să fie una privilegiată, de susținere deplină, mai ales în urma virajului decisiv proeuropean pe care această țară l-a făcut după alegerea d-nei Maia Sandu în funcția de președinte.

Cu Rusia și China, relația României trebuie să fie una pragmatică, menită să cultive interesul economic pe care îl poate avea România în aceste zone importante din punct de vedere geostrategic.

În paralel, trebuie făcute eforturi pentru a recâștiga influența României în zonele din Orient, în care relațiile economice și educaționale au o lungă tradiție, dar care au fost drastic diminuate în ultimii ani, prin decizii și declarații neinspirate.

Comandat de Partidul Social Democrat Organizația Județeană Mureș, executat de SC  Cuvantul Liber SRL tiraj 2729, CMF 11200020

 

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval