SUTE DE MII DE ROMÂNI AU LĂSAT ANUAL ORAȘUL PENTRU SAT


Categorie: Editorial
|
19-01-2021
Nr: 11 (7.968)
|
Autor: VALENTIN BOLOCAN
|

Persoanele active pleacă pentru a scăpa de aglomerația marilor orașe, iar vârstnicii aleg revenirea în gospodăriile părintești din cauza pensiilor mici

În fiecare an, zeci de mii de familii de români se mută din orașele mari la sate. Concret, 100.000 de români s-au mutat în anul 2017, de la orașe la sate, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS). Nevoia de liniște și de spațiu primează de cele mai multe ori în luarea acestor decizii, spun specialiștii, există o categorie mare a celor care migrează spre mediul rural din motive economice, de supraviețuire, uneori.

Statisticile mai arată că fenomenul migrației spre sate s-a intensificat, prima dată, în anul 1997, când peste 81.000 de români s-au mutat din urban în rural, de aproape trei ori mai mult față de 1990.

Evitarea aglomerației și lupta pentru subzistență

Psihologul Daniel David, profesor la Universitatea Babeș Bolyai, consideră că persoanele care au migrat de la orașe la sate se împart în trei categorii. “În primul rând, sunt cei cu o vârstă mai înaintată, care nu au pensii strălucite. Se întorc în zonele în care au copilărit și, ocupându-se de gospodărie, se descurcă mai bine din punct de vedere financiar. Practic, este o migrație de supraviețuire. Apoi sunt persoane active care aleg să plece din aglomerările urbane spre zonele limitrofe ale marilor orașe, cum ar fi București, Iași sau Cluj, chiar și Târgu-Mureș, de exemplu. Aici este vorba de o zonă rurală de tip dormitor, pentru că oamenii locuiesc acolo, activitatea o desfășoară în orașe spre care fac zilnic naveta. Cei care fac această mișcare își doresc aer curat și mai puțină poluare. În fine, mai este și o a treia categorie de astfel de persoane, e adevărat, mai puțin numeroasă. Este vorba de tineri idealiști care aleg să trăiască ecologic", spune Daniel David, care a precizat că, cel mai probabil, acest trend al migrației către rural nu se va accentua în viitorul apropiat.

Datele oficiale pot fi alterate

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu consideră că adevărata amploare a fenomenului este greu de estimat pentru că, cel mai probabil, cifrele oficiale nu reflectă realitatea în totalitate. “Mișcările populației nu sunt înregistrate în totalitate, nici în cazul persoanelor în vârstă care migrează din motive financiare, dar mai ales în rândul persoanelor active care pleacă în localitățile rurale aflate în orașe zona metropolitană. Mare parte a acestor persoane nu vând vechile locuințe și astfel pot rămâne cu vechile adrese de domiciliu, noua locuință fiind numai reședință. În primul rând, scapă astfel de birocrație, la schimbarea tuturor documentelor, carte de identitate, permis de conducere, pașaport, certificat de înmatriculare auto. Apoi, își pot da copiii la școală în oraș sau pot menține același medic de familie.

Toate persoanele aflate în această situație nu figurează în statisticile Institutului Național de Statistică", este de părere Mircea Kivu. Sociologul mai crede că datele INS sunt alterate oarecum și în privința tipurilor localităților spre care se migrează. “Unele" sate nu sunt tocmai sate. Cei care se mută în localitățile din jurul marilor orașe au, practic, toate condițiile și facilitățile din mediul urban. Acele localități sunt în actele administrative în mediul rural, dar sunt total urbanizate, deci cei care se mută acolo ajung într-o zonă urbană mai puțin aglomerată", precizează Mircea Kivu.

Locuințele din orașe sunt mai mari, dar au mai puține camere

Conform datelor INS despre construcția de locuințe, șantierele sunt la fel de numeroase în mediul rural și urban. Astfel, la nivelul anului 2017 s-au construit 53.301 de noi locuințe, dintre care aproximativ jumătate au fost ridicate în mediul rural. Tot din datele INS rezultă că și fondul existent de locuințe este oarecum echilibrat. Concret, la finele anului 2017, în mediul urban existau 4.806.000 de locuințe, iar în cel rural 4.081.000. În același timp, comparând indicatorii tehnici ai fondului de locuințe pe medii de rezidență, INS constată că cele din mediul urban sunt mai mari, au camere cu suprafețe mai mari, dar au mai puține încăperi în comparație cu cele din mediul rural. Concret, în ceea ce privește suprafața medie pe o locuință, există o diferență de 0,9 mp (47,9 mp în mediul urban, față de 47,0 mp în cel rural). La suprafață medie pe camerele de locuit există o diferență de 3,0 mp (18,9 mp în mediul urban, față de 15,9 mp în cel rural), în schimb la numărul mediu de camere pe o locuință este mai mare în mediul rural (3,0) față de mediul urban (2,5).

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval