DRAMA VENEZUELEI TRĂITĂ DE UN CETĂȚEAN AL EI, CU STUDII LA CLUJ-NAPOCA


Categorie: Social
|
23-02-2021
Nr: 36 (7.993)
|
Autor: 
|

Eloy Torres Roman este cel mai bun prieten al meu, din facultate, de la Cluj. Expulzat de sovietici, pentru că a aderat la Mișcarea pentru Socialism, (MAS), de orientare eurocomunistă, părăsind Partidul Comunist din Venezuela (PCV), de orientare prosovietică, a ajuns la studii, în România. A făcut o distinsă carieră diplomatică, reprezentând cu cinste Venezuela, pe mai toate meridianele. Persoană deosebit de activă, social, politic și cultural, a publicat mai multe cărți, fiind totodată, realizator radio. A activat, o vreme, ca diplomat și în România, atât pe timpul lui Ceaușescu, cât și în vremea democrației. În cele ce urmează, Eloy exprimă câteva gânduri despre situația nefericită din țara sa natală ...

CORNEL GROZA

 

Construirea unei narațiuni care reușește să explice drama venezueleană, nu este ușoară. Ca un om care a gustat din mierea cunoașterii, în România - da - România socialismului, este edificator să explic o realitate care seamănă cu ceea ce au trăit românii obișnuiți, mai ales în ultimii ani ai guvernării “geniului Carpaților, în epoca lui de aur”. Astăzi, venezueleanul mediu trăiește o realitate zilnică, plină de dramă: neliniștit, vede în fața lui un viitor incert, plin de deziluzii. Dar, experiența și formarea dobândită îmi permit să meditez cu ceva mai mult optimism decât acela al venezueleanului comun. Situația actuală, din țară, poate fi depășită...

Sunt gânditori și eseiști care au găsit suficientă înțelepciune pentru a explica ce se întâmplă.

Experiența Venezuelei poate fi rezumată într-o singură frază: “Trebuie să cumperi o cantină pentru a traversa deșertul care te așteaptă”! Această frază, plină de umor și, în același timp, dramatism, arată că este o problemă legată de experiența existențială, prin care trebuie să treacă fiecare societate. Oare Germania sau Italia nu au suferit destul de mult?

Este evident că vremurile s-au schimbat și, cu siguranță, circumstanțele s-au schimbat și ele, dar, prezentul în care trăim este încă îngrijorător. Ne așteaptă o și mai dificilă situație! Cu toate acestea, credem că există, la noi, oameni cu experiență și cunoștințe suficiente, capabili să evalueze și să înțeleagă realitatea actuală și, fără a fi clarvăzători sau ghicitori, să vadă viitorul încărcat de furtuni și răsturnări sociale care ne așteaptă și să poată acționa în consecință. Nu este ușor, dar nici imposibil. Afirmația aceasta ultimă, ne scaldă în optimism. Putem crede, cu speranță, că sfârșitul deșertului prin care trecem astăzi este mai aproape decât socotesc mulți.

Acum 22 de ani, înainte de venirea la putere a acestor actori (Chávez, ieri, astăzi Maduro) exista o țară, care a fost distrusă de discursul lor de modă veche, adică încărcat de idei vechi, care au prins, inexplicabil, la o bună parte a populației, care s-a identificat cu acest fatidic proces; adică este ca și cum ei ar fi găsit Lâna de Aur! Ambii își justifică atitudinea și comportamentul, afirmând că răspund dorinței de a schimba realitatea. Ei bine, este schimbare, dar în rău!

Venezuela este o țară care a reușit, în trecut, să experimenteze progrese semnificative, care s-au oprit odată cu ascensiunea grupului condus de Chávez și Maduro. Transformările naturale ale societății venezuelene s-au reflectat pe fețele locuitorilor și, fundamental, în vitalitatea orașelor sale. Fenotipul și genotipul venezuelenilor, de exemplu, arătă particularități care-i fac diferiți de venezuelenii altor timpuri. Este suficient să observăm, retrospectiv, ceea ce

s-a experimentat, pentru a concluziona că înălțimea medie a populației a crescut, datorită sănătății alimentare și procesului de amestecare umană, numărul absolvenților universitari era în creștere, creștea participarea la administrarea afacerilor publice și de stat, creștea numărul de spectatori la piese de teatru, opere și spectacole, în general, pe lângă pasiunea care a fost dezlănțuită de exercițiul de lectură, toate ne spun despre schimbările profunde și progresele experimentate, în acei ani trecuți, de Venezuela, înainte de sosirea “socialiștilor din secolul XXI”, cum se întitulează chiar ei. Iar în timpul mandatului lor, acești actori politici, cu absurditățile lor politice, administrative și economice, au distrus tot ceea ce construise Venezuela, de-a lungul existenței sale ca națiune. Un dezastru este exact ceea ce avem astăzi!

Venezuela este, după părerea mea, o țară “sălbăticită” de sărăcia apăsătoare și în creștere, care îl obligă pe venezuelean să rămână doar la limitele supraviețuirii. Din acest motiv, acesta este obligat, în majoritatea cazurilor, să meargă pe cărările întunecate ale criminalității: furtul, traficul și consumul de droguri, crima și chiar violul. Astăzi, Venezuela se confruntă cu exodul a peste 6.000.000 de cetățeni, în întreaga lume, de parcă aceștia și-ar căuta ,,pământul promis” dincolo de hotarele patriei lor.

Omul din această “altă Venezuelă” este pur și simplu o victimă a “culturii”, ideologiei socialiste, el trăiește minciuna ca pe o lectură oficială și abia răzbește să înghită tot ceea ce îi servește guvernul. Această Venezuelă emană un comportament complex. Venezueleanul obișnuit, după cum se spune, primește ocazional și unele avantaje și, în același timp, mesaje pentru a-l îndoctrina, trăind într-un mediu agresiv, care este întărit cu ideea că relele provin din străinătate, sunt importate, de către dușmanii Patriei. Din păcate, acest simplu venezuelean, astăzi, este lipsit de stimuli pozitivi, fără dinți și bolnav, marcat de ignoranță, pătat de mizerie, marginalizat de sărăcia sa, exclus de dinamica unei societăți discriminante. Acest proces degradant îl obligă pe venezueleanul educat, instruit și preocupat de această realitate dramatică să raporteze ceea ce se întâmplă. Păcat că aceste rânduri descriu ce se întâmplă rău, în țara noastră, în loc să povestească ceea ce am fi putut fi: o țară, în expansiune, nu numai a femeilor frumoase, ci și cu cetățeni educați, pregătiți, informați, harnici, utili pentru sine și pentru societate, cu capacitate deplină de a aspira la destine superioare.

În calitate de absolvent al Facultății de Filosofie și Istorie, în 1980, la Universitatea Babeș Bolyai, sunt mândru să scriu aceste rânduri care confirmă că o mare parte din ceea ce am învățat în sălile de curs m-a ajutat să văd și să evaluez critic felul cum societățile trebuie să se schimbe în bine. Venezuela nu poate constitui o excepție! Transformarea o vom face și noi, la fel cum au făcut românii, în 1989!

ELOY TORRES ROMAN

Caracas, 20 februarie 2021

 

 

 

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval