A FI SAU A NU FI. ÎNVĂȚAT!


Categorie: Comentariu
|
06-03-2021
Nr: 45 (8.002)
|
Autor: I. PAVEL
|

A făcut recent valuri, că tot vorbim de Apele Române, o chelneriță, angajată pe post de inginer la o instituție de stat. Toată lumea a sărit cu huo, uite ce fac bugetarii cu carnet de partid, angajează orice tânără nostimă, pe un salariu baban. Reacție normală, dar exagerată politic de PSD, angajările fără studii, pe pile, pe carnet de partid, pe etnie sau pe apartenență religioasă, nu sunt de ieri, de azi, au apărut după 1989. Până atunci statul mai avea bunul simț să facă concursuri, să verifice studiile, calificările, diplomele erau mai muncite, era concurență la admitere, salariile erau bătute în cuie și garantat egale la nivel de profesie, la nivel de țară.

După anul fatidic 1989 au apărut cei care au cumpărat studii, acte doveditoare și școlile care ofereau calificarea respectivă, au apărut locurile cu taxă și, practic, orice individ putea cumpăra dreptul de a deține o diplomă. Au apărut fabricile de diplome ale SRI, MAI sau alte inițiale, în locul academiei răposatului Ștefan Gheorghiu. Fabricile gen Universitatea Ecologică, Spiru Haret, Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir au livrat fără număr, printre alții, la tot felul de no-nameuri, de strungari sau frezori ai epocii ceaușiste sau la alți inși amatori de hârtii care să îi ajute să urce politic sau social. S-au inventat doctoratele fără număr pentru popor, deși inșii care obțineau hârtia nu lucrau neapărat în vreun fel în mediul pentru care au învățat suplimentar, doar pentru sporul de salariu aferent hârtiei, s-au inventat masteratele, prin tăierea anilor de școală normali, pentru că e o industrie înfloritoare din eliberarea de noi diplome, taxe de înregistrare și taxe de școlarizare. Ca să aibă clienți la facultăți, mai toate universitățile au permis intrarea cu bacalaureat, eseu sau notă la un chestionar cu răspunsuri a,b,c, căci concursul e vreo chestie comunistă care strică feng shui-ul elevului din capitalism, iar liceele au fost nevoite să umfle notele de la bacalaureat și mediile anuale pentru a ajuta elevul să pupe Alma Mater și industria de hârtii universitare. Aceasta este varianta legală, să spunem, chiar dacă nu învață pentru diploma respectivă, respectivul o are în buzunar și poate ocupa funcții de rang superior, să intre în administrația controlată politic, să devină colonel sau orice grad mai necesită a doua facultate. Pe lângă acești absolvenți de ocazii mai există, însă, destui care nu au pic de legătură cu domeniul și dintre care unii nu au treabă cu diploma necesară. Orice ins s-a angajat în primării pe PFA făcut înainte de angajare, orice prins de Agenția națională de integritate s-a transformat în consilier personal, pentru a primi bani pomană, orice nimic a devenit om la consiliere, la coordonare sau la birou de presă, deși nu are decât anii obligatorii de școală și zero calificare, decât cea de amic la alesul de partid. Afacerea cu consilieri personali e doar modalitatea de a introduce la supt banul public orice, să zicem, om, de partid sau gașcă sau să-ți plătești obligațiile din campania electorală din banii publici, iar primăriile au început să colcăie nu doar de subordonații primitivi la educație, ci și de sereiști, polițiști, jandarmi, rude de inși de la anticorupție. Motivul îl bănuiți. Mai departe, la birouri parlamentare. Vedeți ce fel de faună e angajată, când alesul neamului nu-și bagă la ilegalități familia, pentru a fura multe mii de euro anual. Ce calificare, ce studii, ce hârtii pentru pehlivani, banii trebuie supți de familie! Și să nu credeți că astea se întâmplă doar la stat. La privat, posturile care necesitau studii superioare sunt ocupate de unele „somități" cu 12 clase, șefii se semnează în acte manageri, deși nu au studii necesare și sunt doar niște ordinari administratori de firme, contabilii nu mai sunt cu facultate și cu vechime, orice ins e angajat pe orice post vrea mușchii patronului sau a administratorului de firmă, diverse chelnerițe cu 12 clase devin și aici altceva în acte, e adevărat că doar pe banii privați și nici nu ne interesează ce trebuie să presteze în schimb.

Am ajuns, la 31 de ani de la Revoluție, să nu mai știm cât valorează în realitate un om, cât a muncit pentru diplomele alea, ce și-a cumpărat și de unde, cât de real a fost concursul de angajare sau cine a fost pila care l-a băgat în sistem. Iar acel om poate ocupă și o poziție mai sus față de cel care a muncit pe bune și nu a venit cu pluta în instituție. Suntem țara în care mulți copii abandonează școala din cauza sărăciei părinților și lipsei de interes a autorităților. Dar, să nu uităm, e tot țara în care jumătate dintre studenți învață pe banii lor sau ai părinților pentru hârtia care dă speranță de mai bine și de realizare.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval