FILE DE ISTORIE LOCALĂ (VI) NEAMUL PORUȚEȘTILOR DIN NANDRA


Categorie: Istoric
|
16-03-2021
Nr: 51 (8.008)
|
Autor: ILIE RAD
|

Una dintre cele mai vestite familii din Nandra (dar cu răspândire în toată Transilvania) a fost aceea a Poruțeștilor.

Informații foarte interesante despre familia Poruțeștilor se găsesc într-o excelentă lucrare: Varga Attila, Amalia Bianca Poruțiu, Oameni și locuri în inimă. Monografia Familiei Poruțiu (1640-2013). Elite, călători și frumuseți de altădată. [Prefață de Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române], Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014.

Din această carte aflăm că a existat un iobag, cu numele Ioan Părău, originar din Cricău (sat care dă și numele comunei omonime din jud. Alba, n. I.R.), care, în anul 1713, a câștigat, “pentru serviciile sale credincioase și purtarea lui blândă”, Cartea de Libertini, dată de văduva Gelei Kata, pentru cei doi feciori ai săi: Grigorie (scris Gheorghe) și Ioan, ambii fiind deja preoți uniți în Ceanul-Deșert (Ceanul de Câmpie, n. I.R.). Din Ceanul de Câmpie, familia Poruțeștilor s-a răspândit în trei centre importante: Ceanul de Câmpie, Almașul Mare și Nandra - ultimul centru interesându-ne în mod special.

Din cartea citată mai aflăm că unul dintre urmașii (mai exact spus nepoții) preotului Grigorie (fiu al iobagului Ioan Părău, așadar), pe care îl chema Monu/ Pantelimon Poruțiu, a ajuns copil orfan în Ceanu de Câmpie. Plecând în lume, pentru a-și căuta un rost, “pe la anul 1750, mergând din sat în sat, s-a stabilit și angajat ca servitor la învățatorul Feșteu, din comuna Deag (localitate ce aparține acum orașului Iernut, n. I.R.). Având aplecare spre carte, lasă din când în când grija vitelor și cercetează școala, ceea ce, văzând stăpânul său, l-a trimis la școală în Blaj (pe timpul Episcopului Aron). Hirotonindu-se, a fost trimis apoi ca preot în comuna Nandra, unde a păstorit 46 de ani”.

Nu am putut stabili, în această fază a cercetărlor, anii între care preotul Pantelimon Poruțiu a păstorit în Nandra, pentru o perioadă-record (46 de ani!). Știm sigur, din Conscripția lui Inochentie Micu-Klein, din 1733, că în acel an, preotul din Nandra se numea Onya (Onea), în 1767 preot era Toader, în 1769 - Ștefan, iar în 1770 - Andrei.

Între 1800-1833, în mod cert preot a fost Simion Filip (1789-1863), care avea și rangul de protopop și care va deveni unul dintre dacălii de renume ai Blajului. În timpul păstoririi acestuia, Biserica de lemn din Nandra s-a renovat și s-a lărgit (1819), rămânând așa până în 1946, când aceasta a fost demolată (a rezistat, așadar, 127 de ani!).

Rezultă din cele spuse două ipoteze: fie că pastorația lui Pantelimon Poruțiu a fost mai scurtă decât spune tradiția (46 de ani), fie că a avut anumite sincope, când preotul titular a fost înlocuit de doi dintre preoții amintiți (sau de unul dintre ei).

Dar cel mai faimos din neamul Poruțeștilor a fost Nicolae Brudan Poruțiu al lui Gheorghe, născut în Nandra, în anul 1888. A urmat școala confesională în Nandra, apoi a trecut la “școala de stat model urban din comuna Bichiș”, după care s-a înscris, în 1902, la școlile Blajului, dar nu și-a putut încheia studiile, din lipsa banilor.

În aceste condiții, în 1907, a plecat în America. A devenit cetățean american, luându-și numele Nicholas B. Perry-Poruțiu (care în Nandra a devenit Per!), a luptat în armata americană, în Primul Război Mondial (1917-1919). În 1921 a revenit în România, ca reprezentant al Uzinelor Ford, având sediul la Cluj. Aici s-a căsătorit cu dr. Ema Filipescu, având doi copii: Gheorghe și Elena Victoria, care formează generația a IX-a a Poruțeștilor.

Elena Victoria Poruțiu (1928-1998) a plecat și ea în America, unde s-a căsătorit cu Stanley Fred Johnson, având împreună patru copii: Linda Marie Johnson (n. 1956), John P. Johnson (n. 1958), David L. Johnson (n. 1963) și, atenție, Nandra S. Johnson (n. 1969, mama a cinci copii), care deja formează generația a X-a a Poruțeștilor.

Elena Victoria Poruțiu-Perry a murit în 1998, la vârsta de 69 de ani, iar soțul ei, Stanley Fred Johnson, a decedat anul trecut, la 9 mai 2020, la vârsta de 96 de ani. Din ferparul publicat (disponibil și pe Internet, la adresa https://www.thememories.com/obituary/stanley-johnson/24792# ) aflăm o veste tristă: și fata sa adoptivă, Nandra, numită astfel în cinstea satului natal al bunicului ei, Nicholas B. Perry, a murit! Aceasta a fost în Nandra, în anii '80, într-o scurtă vizită de o zi. Speram să fac un interviu cu ea și să recuperez, pentru monografie, o parte din fotografiile făcute atunci. O speranță, iată, năruită!

Există și un film (de fapt un montaj de fotografii), în care apar toți copiii și nepoții lui Stanley Fred Johnson, dar, din păcate, fără posibilitatea de a identifica persoanele (https://www.independentfuneralservices.com/obituary /Stanley-Johnson).

Sper să pot lua legătura cu ceilalți trei copii: Linda, John și David. Doi buni prieteni ai mei din America, Sharon B. Pesesky, de la Universitatea din Cortland (care a vizitat Nandra în anul 2003, împreună cu soțul Bill și fiul lor, Mitchell) și Tudor Vlad încearcă să dea de urmele celor trei americani, cu rădăcini în Nandra bunicului lor.

P.S. Profit de generozitatea ziarului Cuvântul liber pentru a face un apel către năndrenii care doresc să mă ajute cu materiale necesare redactării monografiei (fotografii, scrisori, acte oficiale etc.), care vor fi imediat înapoiate după scanarea acestora. Câteva persoane sau familii au fost deja receptive: Cecilia Șchiopu, Alexandru și

Octavian Ignat, Felicia și Dionisie Pol, Olimpia Trif, Lola și Andrei Bihorean, Șoimița Popa, Elena Andone, Ioan Poruțiu și alții. Pot fi contactat la adresa de email ([email protected]) sau la tel. 0264-57.11.01.          

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval