Bunii rromani


Categorie: Editorial
|
17-10-2008
Nr: 193
|
Autor: Lazar Ladariu
|
Bunii rromani" aparuti conjunctural, in functie de imprejurarile din care pot trage foloase materiale, mai ales, si de imagine, abia au asteptat sa devina proprietari ai pamanturilor mostenite de la parinti. Proprietatea este sfanta si garantata, nu? Numai ca, in Baragan, de pilda, sa nu aducem exemple pescuite chiar sub nasul nostru muresean, milioane de hectare din "granarul Europei" de odinioara, pamant nelucrat azi, se pustieste sub ochii nepasatori ai stapanilor cu proaspatul act de proprietate in mana, sub mustrarea lui Dumnezeu. Continua procesele unora cu parintii, cu fratii, cu surorile, cu neamurile. Se da la cap cu sapa, cu parul, se scoate cutitul, se face crima pentru pamant, ca in scrierile lui Rebreanu.

"Bunii rromani", cu conturi grase prin banci elvetiene, isi trimit odraslele la studii numai pe afara, isi petrec, mai nou, concediile cam tot pe acolo, iar gusturile lor sunt numai si numai pentru masini straine. Liceele si universitatile noastre, unele cu o buna si indelungata traditie, nu mai sunt pentru pretentiile, "standardele" si hachitele plozilor maharilor, multi trimisi, din '89 incoace, peste "garla", in America.

"Bunii rromani", suspiciosi si multi cam nevricosi din nascare, se bat in piept cu marea caramida a unei democratii gresit intelese si, ca detinatori ai adevarului absolut, se dau de ceasul mortii ca ei ar putea muri in orice clipa pentru "tarisoara asta", dar, atunci cand ai o alta parere decat ideile lor boante, te masoara cu priviri ucigase de Pitbulli, si-ti strecoara printre dinti ceva despre "tradare" si "vanzare", cu tupeul vesnic al celui mereu pregatit sa-ti dea lectii de... morala politica. Bunii rromani, in prostia lor agresiva si suverana, batand campii, mereu laudandu-se cu stramoasele lor gaste care au salvat Roma, intr-o judecata alandala, amintind de comportamentul caprei raioase sau de cel al maimutei catarandu-se tot mai sus sa i se vada fundul, ei dau dovada - cum scria Caragiale - de acel "instinct de impotrivire organica la tot ce ar fi nou si schimbare in viata politica si sociala".

"Bunii rromani", mereu cultivand sictirul la moda, fie ca sunt "baroni locali", fie ca-s hoti sadea, corupti, devalizatori de banci, in tara care are un presedinte, un imparat si un rege (cei doi din urma, ceva mai colorati!), unii in stare sa fure pana si gropile din asfalt si uleiul din candela, ca doar astea au mai ramas, prea confunda locul numit Romania cu Burkina Fasso!

"Bunii rromani" nu vad ca, sub ochii lor nepasatori, are loc o alarmanta, tragica indepartare de cultura, in acea "desertificare", de care pomenea candva presedintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricariu, insotita de ofilirea sentimentului national. Nu mai exista nici un respect pentru dascali, pentru intelectuali, in general, care, din pacate, nedorind sa intre in politica abjecta de azi, stau pe margine, nu se implica, asa ca vin altii, nepriceputii si sfertodoctii, in acest gol sa le faca lor cultura devenita Cenusareasa.

"Bunii rromani", maestri la batutul tobei, intr-o tara cu "revolutionari de ocazie", din care unii, atunci, in decembrie '89, nici macar nu au fost in piata, dupa somnul postdecembrist fac inca si azi coada in fata "Oficiului pentru privilegii si certificate de fals luptator". Abureala, gargara au devenit "cartea de vizita" a unora.

"Bunii rromani", uitand ca gloria-i trecatoare, vorbesc cu gura plina despre solidaritatea nationala, sintagma uitata, atata timp cat cuvantul unitate a mai ramas doar in dictionare. "Blestemul dezunirii" sa traiasca! Problema nationala pe la noi mai mereu paleste in fata argintilor Iudei.

"Bunii rromani" cu mare staif, tinand-o intr-o catastrofa de peste 18 ani, de cand un soi de farisei, de golanie si golanime domina viata politica, confundand rahatul pus pe clanta de altii cu capitalismul estic, stiu ca, intr-o patrie in care valoarea-i injurata, terfelita si batjocorita, in care infractorii sunt mai pretuiti decat poetii, in tara in care castelele tiganesti se ridica intr-o proportie egala cu cresterea analfabetismului, totul e posibil, iar cine a furat ieri oul, azi a inhatat si boul.

"Bunii rromani", care promit in campaniile electorale, din aceeasi "abnegatie pentru tarisoara", ca fac, ca dreg, ca aduc pana si rauri pe sub poduri care nu exista, si piatra de pe luna, oricum, gura nu doare, prea invatati cu naravurile autohtone, dedati la nesimtire si minciuna, toti urmasi de "purtatori de opinca pamanteana" - cum se exprima un coleg de breasla -, cand se vad la ciolan, cu painea si cutitul, uita tot, dovada ca-i doare in cot si prin alt loc de cei care i-au imburcat pe fusteii scarii ierarhiilor, acum incovoiati de spate in fata baskanilor. Asa ca avem conducatorii pe care-i meritam!

"Bunii rromani" se dau de ceasul mortii, cand este vorba despre demnitate si credinta, intr-o tara in care purtatori de sutana cedeaza parohii si altare pentru legitimatie si simbrii de parlamentar. Romanii nostri migreaza de la un partid la altul, isi fac mari cruci, dar beau pana ce dau in nas si coma-i apuca. Zic ei, cu o privire galesa, ca-si iubesc familia, ca isi adora copiii, dar au amante prin fiecare oras si merg la vrajitoare si la ghicitoare, ca la minunile de la Maglavit. Naravurile republicii bananiere se invata repede!

"Bunii rromani" nu mai au ochi si pentru cei mai apasati vreodata de vreun regim, pensionarii, care au produs, in cei 30-45 de ani de truda, toate bunurile materiale si spirituale care ne inconjoara. Cu pensii de toata rusinea, azi lesina prin fata vitrinelor cu bunatati care nu mai sunt pentru buzunarele lor goale.

"Bunii rromani" fac din platirea nemuncii o virtute, intinzand aceasta pata pe obrazul unei tari, atata timp cat pamantul ramane nelucrat, dar asteapta sa castige la Loto, sa primeasca pomeni intr-o mafie amenintatoare si o realitate care iti dau frisoane, in care tiganii isi ridica, prin unele locuri, in batatura cate o "Casa a Poporului", in care spaga si peschesul sunt valuta forte. Este uitat un lucru esential in tara tiganirii romanilor: Dumnezeu te ajuta, dar nu-ti pune si in traista! Iar daca prin abureala produsa de somnul postdecembrist se mai gaseste cate un adormit sa strige: "Suntem liberi!", imediat cate un Miky Spaga ii tipa in nas: "Ciocu'mic!".

"Bunii rromani", care mor de necaz ca nu crapa capra vecinului, au o singura preocupare: sa puna ban peste ban si casa peste casa! Din hotie, bineinteles! Ei sunt "balaoachesii rromani" - numiti de poetul si publicistul Adrian Alui Gheorghe -, "sturlubaticii barosani" care nu mai au ochi pentru tinerii ajunsi in criza de ideal, dar tot mai des ne invita si ne invata "sa gandim pozitiv" prin Absurdistanul de azi.

"Bunii rromani", care trag sforile politichiei romanesti, se fac mereu ca nu vad cum UDMR-istii, care, precum pisica, mereu cad in picioare, in orice guvernare, se joaca periculos, de la o vreme incoace, "de-a hotii si vardistii" cu interesele Romaniei, punand in pericol unitatea statala si siguranta nationala. Asa ne trebuie, daca legile nu sunt respectate si aplicate! Dar cine, oare, sa le aplice? Au fost, cumva, pusi la popreala, "croitorii" Tinutului Secuiesc, sub forma enclavei etnice in inima de Romanie? Nu! Atunci, cine-i de vina? Cei care dorm cu legea in mana intr-o justitie clatinandu-se pe toate cararile!

"Bunii rromani" se fac, mai tot timpul, ca nu vad tarasenia nemaipomenita din Justitia mereu legata la ochi, doar pentru napastuitii sortii, atata timp cat actul de dreptate ramane, inca, o iluzie!

"Bunii rromani" care vor iesirea din ceata, mereu amanata, acum, cand regele-i gol pusca, refuza sa se intrebe, indiferent de scaunul pe care-l ocupa: de ce duce lipsa tara asta? Raspunsul este foarte simplu: de multe! Mai ales de caractere!

P.S. La sugestia mai multor cititori ai ziarului "Cuvantul liber", reluam acest editorial care face parte din cartea de publicistica (cu titlul provizoriu "Martor") in curs de pregatire.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval