"In aSteptarea furtunii"


Categorie: Comentariu
|
17-10-2008
Nr: 193
|
Autor: Ioan Husar
|
Aceasta era previziunea pentru 2008 a perspectivelor economice ale Marii Britanii dupa o lunga etapa de 15 ani de prosperitate. Nu au trecut decat noua luni din acest an si furtuna crizei financiare mondiale, declansata in SUA, trece ca un tavalug si peste Anglia. Statul a fost nevoit sa nationalizeze Banca Bradford& Binglei, iar o parte din actiuni sunt vandute grupului financiar Spaniol Santander, pentru a o salva de la faliment, mai exact spus, de la blocarea pietei, cum au procedat si guvernele din statele Benelux care, la randul lor, au nationalizat partial grupul Fortis pentru a stopa pe cat posibil criza sistemului financiar al UE.

Asa cum s-a prevazut, criza din sectorul constructiilor de locuinte din SUA a declansat nebunia, falimentul marilor banci de investitii si de asigurari, salvate, pentru moment, de aprobarea de catre Congres a planului lui George Bush de infuzie de capital de la bugetul de stat, in valoare de 700 miliarde de dolari, pentru a stopa prabusirea economiei si pe cei circa doua milioane de americani care trebuie sa faca fata rambursarii unor rate mult majorate la imprumuturile facute, si pe investitorii care au ramas cu locuintele nevandute. De asemenea, sa stopeze, pe cat posibil, declinul economic, mai ales din sectorul constructiilor, care a facut ca rata somajului sa depaseasca 6%, sector care contribuie cu 5% la produsul intern brut al Americii, iar la cheltuielile de consum cu circa 70%.

Din nefericire, unda de soc a crizei sistemului financiar mondial, declansata in SUA, se face tot mai simtita si in Romania. Leul s-a devalorizat cu 10% intr-o jumatate de luna, fapt pentru care domnul Mugur Isarescu, presedintele Bancii Nationale a Romaniei, a simtit nevoia sa iasa la rampa cu declaratii taioase, chiar amenintatoare, "cerand disciplina de fier" in privinta majorarilor de salarii cu 50% votata de Parlament, fara nicio acoperire in plan economic, cu o productivitate a muncii pe masura.

Primul ministru Calin Popescu Tariceanu, dupa intalnirea cu guvernatorul BNR, a amenintat (se intelege ca Parlamentul, si indirect Curtea Constitutionala, care a respins contestatia Guvernului de neconstitutionalitati a legii) cu demisia daca este obligat sa majoreze salariile bugetarilor, majorare aprobata de Senat, cu 50%, cadrelor didactice. Nebunia din Parlament, declansata saptamana trecuta, a pus pe picior de "razboi" cu guvernul politistii, magistratii, medicii, salariatii din primarii, prefecturi, in general din intregul sector public, care ameninta cu greva pe termen nelimitat daca nu li se maresc si lor salariile, tot cu 50%, ca la profesori.

Primul-ministru a declarat public ca nu va face nicio majorare peste limita care s-a negociat cu liderii sindicali _ pentru sectorul de invatamant cu 9%, incepand cu 1 octombrie, pentru ca in acest an aici s-a mai beneficiat si de alte majorari salariale, care insumeaza 40%. Prins intre efectele crizei mondiale si avalansa revendicarilor sindicale (stimulate de politicieni cu scopul de a castiga voturi si ciolanul guvernarii), premierul Tariceanu respinge cresterea salariilor indiferent de costurile politice. El a declarat textual: " Am o responsabilitate pe care o inteleg s-o duc pana la capat si, chiar daca vor fi costuri politice, va declar foarte simplu si direct ca prefer ca PNL si eu personal sa suportam aceste costuri. Nu cred ca putem sa acceptam lipsa de responsabilitate a parlamentarilor".

Domnul Tariceanu are perfecta dreptate, deoa-rece masurile electorale politicianiste, votate de Parlament, pot genera o criza economica majora, care a si inceput cu atingerea pragului de peste 4 lei/euro, iar cea a dolarului se apropie de trei lei _ 2,97 lei, in ziua de 6 octombrie. Acesta este motivul pentru care Mugur Isarescu a declarat "ca este momentul ca societatea romaneasca sa inteleaga ca o disciplina de fier, pe care o solicita inflatia scazuta, este necesara in Romania, indiferent ca e an electoral sau nu. Romania nu isi va putea permite sa aiba o inflatie cu o singura cifra, in conditiile unor solicitari de cresteri salariale extrem de mari. Iar indexarile salariale nesustenabile nu pot sa pastreze rata inflatiei in apropiere de media Uniunii Europene, necesara pentru adoptarea euro".

Cine pierde si cine castiga de pe urma crizei? Economistul Liviu Voinea afirma ca: "oamenii de rand vor fi afectati de criza globala. Dar cei putini, care dispun de bani lichizi, vor avea de castigat, fiindca vor putea cumpara active ieftine". Domnul Voinea mai sustine ca "Romania traieste pe credit si creste tot pe credit, inclusiv la nivelul individului. Pentru prima oara economiile populatiei in banci au fost depasite de creditele populatiei din banci. Avem o populatie din ce in ce mai indatorata". Chiar si cei care nu se confrunta cu un credit inrobitor se vor simti mai saraci si vor cheltui de acum mai putin. Se vehiculeaza ideea ca cei din vest sunt indatorati intr-un grad cu mult mai mare. Da, asa este, numai ca au ajuns acolo in 50-60 de ani. Iar romanii doar intr-un deceniu. La noi, creditul neguvernamental era, cu 6-7 ani in urma, de 6%-7% din PIB, iar acum este de 40%.

Populatia activa s-a obisnuit ca in fiecare an sa-i creasca salariul cu 20-25%, iar acum cu 50%, pentru ca s-a indatorat la banci ca sa traiasca mai bine. Criza mondiala nu mai permite astfel de cresteri, deoarece efectele ei imping si Romania pe marginea prapastiei, nu se mai poate face echilibristica fara sa cazi in hau. Si la nivel macro-economic este o crestere bazata pe consum, dar care se duce tot in consumul populatiei. Consumul gospodaresc a facut sa creasca economia, iar guvernul consuma, la randul lui, pe cresterea salariilor tot mai mari. Nu e bine cand tot ce castigi si consumi, in loc sa investesti, sa produci, sa faci sa creasca productivitatea. E inutil sa te lauzi cu cresterea economica, cat si cu cea a PIB-ului, daca nu ai acoperire cu productivitate. Noroc cu cei care lucreaza peste hotare si trimit in jur de 7 miliarde de euro anual, prin care se echilibreaza bugetul tarii, in rest, este alimentat din cele peste 400 de impozite si taxe platite de contribuabili. Trebuie sa tinem seama de faptul ca "bancile din Romania par solide in acest moment. Dar daca se ajunge ca bancile-mama din Europa sa aiba probleme? Sa nu uitam ca in sistemul bancar romanesc predomina, de departe, capitatul strain care, are deja probleme, poate apela la lichiditatile filialelor din Romania" si astfel, usor, se poate ajunge la probleme cu urmari nu tocmai fericite pentru depunatorii romani. Acest fapt este o amenintare pentru cresterea investitiilor straine. Deci, apar semnele intoarcerii la un protectionism defavorabil investitiilor straine, care se retrag sau ocolesc Romania.

In concluzie, Romania nu mai poate face echilibristica cu promisiunile, fara nicio acoperire, facute in campania electorala de niste politicieni iresponsabili, cu gandul la ciolanul oferit de guvernare pentru ei si pentru imbogatirea lor cu orice pret, din buzunarele celor saraci, cu aprobarea parlamentarilor care, fiind la sfarsit de mandat, sunt hotarati sa profite de majorarea pensiilor si de alte avantaje necuvenite, chiar daca stiu ca lasa tara in colaps economic si financiar.

Deviza lor este "Dupa noi potopul!" Oamenii buni, nu mai votati asemenea specimene cu apucaturi de hiena!



Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval