Oare cum se va numi Romania peste un secol?


Categorie: Editorial
|
23-10-2008
Nr: 197
|
Autor: IOAN CISMAS
|
Antrenati in tot felul de can-canuri, certuri si scandaluri promovate fara intrerupere la cele mai inalte niveluri, romanii nu mai au timpul necesar pentru a se ocupa si de marile lor probleme existentiale care nu sunt nici putine si nici neinsemnate. Dovada sunt cei 20 de ani scursi de la evenimentele din decembrie 1989, care au trecut pe langa noi aproape neobservati si fara a constata transformari esentiale in bine. Risipindu-ne in van energiile, din punctul de vedere al lucrurilor serioase societatea romaneasca n-a fost capabila sa-si rezolve principalele sale probleme, ramanand cu foarte multe proiecte neterminate sau amanate, atat in domeniul democratizarii vietii, cat si al orientarii ei spre o directie normala de dezvoltare.

Dupa atatea suisuri, dar mai ales coborasuri in politica noastra damboviteana, in care cu totii suntem antrenati delirant, ca la o partida de fotbal, am pierdut din vedere ca, in loc sa se adune si sa devina mai viguroasa, natiunea romana este pe cale de a se risipi sub toate aspectele. Prin emigrarile masive petrecute din cauza situatiei economice, dar si a climatului prost de viata, populatia Romaniei a scazut simtitor atat numeric, cat si din punct de vedere calitativ. Oamenii cu scaun la cap si cu meserii elevate la portofoliu s-au cam smuls din nebunia romaneasca, cautand o viata decenta pe alte meleaguri.

Desi aceste masive scurgeri demografice constituie un pericol grav pentru destinul nostru ca natiune, nimeni dintre cei in drept n-a miscat un deget pentru a le pune capat, umbland, evident, la cauze. Doar presedintele Basescu, alarmat, probabil, de "organe", a amintit recent, in Raportul sau din Parlament, despre "pericolul slabirii fibrei noastre nationale". O observatie cam timida si mai mult cu caracter informal, care, insa, nu l-a miscat nici pe seful Executivului, domnul prim-ministru Tariceanu, dar nici pe cei din forul legislativ al tarii, pentru care, acum la sfarsit de mandat, cu totul altele le sunt prioritatile. Pentru cei carora li se misca pamantul de sub picioare, pensii cat mai grase, iar pentru cei cu aspiratii mai inalte, inca o candidatura.

Timidul semnal de alarma pe care presedintele Basescu l-ar fi tras cu acest prilej este ca urmasii autentici, de acum doua mii si ceva de ani, ai lui Traian si Decebal, devin din ce in ce mai putini, pe plaiurile mioritice facandu-si prezenta tot mai multe alte neamuri: tigani, maghiari, indieni, arabi sau chinezi.

Deocamdata, marea problema a Romaniei este legata de cea a romilor, care, datorita sporului ridicat, detin, de la an la an, o pondere tot mai mare in structura demografica a tarii. Desi, la ultimul recensamant al populatiei din 2002, doar 400.000 s-au declarat de aceasta etnie, realitatea zilnica ne demonstreaza ca numarul lor pe teritoriul Romaniei este mult mai mare, de ordinul catorva milioane. Studiile intocmite la nivel european vorbesc de prezenta in tara noastra a peste 2.000.000 de cetateni de etnie roma, din totalul de 8-12 milioane estimati la nivel continental, ceea ce inseamna un procent fabulos, intre 16,5 si 25 la suta. Intr-adevar, cu un asemenea adaos, nu avem de ce a ne infuria cand unii din bunii nostri frati _ francezi sau italieni _ ne arunca, mai in gluma sau mai in serios, in fata, ca suntem ,,un neam de tigani".

Crestineste vorbind, la urma-urmei si tiganii sau romii, cum le place unora sa se numeasca, sunt oameni lasati de Dumnezeu si trebuie tratati ca atare. Ei sunt chiar niste simpatici: ne inveselesc cu cantecele si dansurile lor, cu pofta lor de viata, ne-au "dat" si manele, fara sa ne ceara, ca altii, teritorii, locuri in guvern (caci si asa sunt destui acolo), autonomii de cine stie ce natura, numai ca, din pacate, ei n-au reusit sa se adapteze la conditiile civilizatiei europene, comportamentul lor fiind guvernat in mare masura de conditiile istorice si de traditiile natiunii din care provin. Starea de fapt de prin Bucuresti, Craiova, Constanta, Pitesti este elocventa.

Obisnuiti sa nu abordeze deschis acest subiect, specialistii romani n-au preocupari asidue privind inventarierea reala a acestor categorii de populatii, altele decat cele rezultate din procesul de recensamant. Occidentalii, dupa ce s-au simtit invadati de catre acestia, fac acest lucru si chiar discuta aprins despre el, ca o realitate care nu poate fi ocolita, studiind impactul lor asupra intregii culturi si civilizatii europene.

Un studiu interesant pe aceasta tema a fost publicat in saptamanalul elvetian ,,L'Hebdo" din iulie anul acesta, din care rezulta situatii alarmante pentru Europa de est si sud-est, Romania, asa cum am mai aratat, fiind capul de afis, cu o populatie tiganeasca foarte numeroasa, ce le intrece pe toate ca pondere, urmata de Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Macedonia si Cehia.

Daca noi, romanii, nu ne facem probleme deosebite nici din acest punct de vedere, acceptandu-i sub toate aspectele si chiar coborandu-ne la nivelul comportamental al majoritatii acestora (vezi "Tiganiada" din viata noastra de zi cu zi si mai ales de pe scena politica a tarii), occidentalii ne cam taxeaza pentru lipsa noastra de fermitate si atitudine in aceasta problema.

Deseori calitatea de roman sadea este pusa la indoiala sau asimilata cu cea de tigan, romanii pripasiti prin strainatate intrand in vizorul localnicilor ca potentiali tigani. De altfel, cei care calatoresc prin strainatate pe cont propriu cunosc foarte bine susceptibilitatea austriacului, a englezului, francezului sau belgianului, fata de apelativul de roman. Pentru a fi scutiti de interpretari, altele decat stiintifice, vom publica integral studiul amintit, pe masura ce va fi tradus. Vom da astfel posibilitatea cititorilor nostri sa cunoasca mai in detalii situatia romilor din intreaga Europa. Poate, abordand frontal acest subiect tabu altadata, vom putea discuta mai pe larg despre destinul natiunii noastre romane, care, intr-adevar, sufera de prea multe influente nefaste si care, in cele din urma, asa cum sublinia si presedintele Basescu, slabesc fibra nationala.

Jucand cu cartile pe fata, Guvernul Romaniei ar trebui sa elaboreze politici demografice diferentiate, franand dreptul unora de a se inmulti in nestire si trezindu-i la realitate pe acei romani care cred ca educatia copiilor a devenit o moda perimata. Masura guvernului chinez de a restrictiona nasterea la un singur copil poate fi un model de luat in seama pentru noi. La urma-urmei, planificarea familiala nu se adreseaza numai romanilor sau maghiarilor.

Abordand evolutia populatiei la nivel mondial, o competitie a raselor pe viata si pe moarte este evidenta. Asia de sud si sud-est constituie creuzetul ce va invada numeric intreaga planeta. Subminata din interior cu explozii demografice neconforme, dar si cu o imigratie puternica, din zona amintita, indeosebi din China, Romania are toate sansele sa devina in viitorul nu prea indepartat o colonie a Indiei si a Chinei, pe teritoriul careia vor mai trai si ceva romani, cantonati probabil in unele rezervatii, ca marturie pentru veacurile ce vor veni, ca pe acest pamant au trait si urmasi ai lui Traian si Decebal, cei de acum peste doua mii de ani.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval