150 de ani de la nasterea lui TAKE IONESCU (1858-1922)


Categorie: Istoric
|
24-10-2008
Nr: 198
|
Autor: CORNEL SAMPALEAN
|
La 25 octombrie 1858 s-a nascut la Ploiesti, DUMITRU ION, jurist, om politic, orator de renume, stralucit diplomat, creator de institutii politice. In anul 1875 a absolvit cursurile liceului Sfantul Sava din Bucuresti, iar in toamna aceluiasi an a plecat la Paris pentru a urma studii juridice.

Premiat cu elogii ca elev de liceu, iar la Paris castiga repede simpatia colegilor si admiratia profesorilor. La 19 ani reprezenta Romania la Paris cu ocazia Congresului Societatii de Geografie a Frantei. Studentii il delegara pe Take Ionescu sa reprezinte Romania la sedinta solemna a Congresului si la expozitia universala. Limbajul limpede si elegant al tanarului orator cuceri atentia salii Congresului. Succesele oratorice ii vor asigura ascensiunea.

In vara anului 1879 isi petrece o parte a vacantei in Franta in oraselul AIX-LES-BAINS situat langa tarmul muntos al lacului BOURGET. Aici o va cunoaste pe englezoaica BESSIE RlCHARD - cu ocazia unui concert la care BESSIE - interpreta la pian, din CHOPIN.

BESSIE va deveni pentru Ionescu aleasa inimii lui cu care se va casatori, in 13 XI 1881 la BRIGHTON, cu toata impotrivirea parintilor, mai ales a tatalui.

In mai 1881 obtine la Paris doctoratul in drept. La plecare, profesorul sau AGLAVE, imbratisandu-1 ii marturisea: "Ai incredere in steaua ta! Vei fi cuceritor intr-o zi."

Profetia cuvintelor sale s-au adeverit si steaua i-a suras din plin lui Take Ionescu. Sosirea lui Take Ionescu in tara coincidea cu sarbatorile pentru ridicarea Romaniei Ia rangul de regat. Prefacerile prin care treceau statul si societatea romaneasca ofereau perspective de afirmare pentru tinerii cu studii, ambitiosi si intreprinzatori. Incurajat de succesele obtinute la studii, talentul sau oratoric, temeinica pregatire juridica il aseaza pe Take Ionescu in fruntea baroului romanesc. In anul 1883 a aderat la Partidul Liberal condus de Ion Bratianu. In randurile colegilor, Dumitru Ion era cunoscut cu numele de TAKE iar in campania electorala din 1884 alegatorii

l-au botezat cu hipocoristicul "TACHITA - Gura de aur" ce consacra marele sau talent oratoric. Isi face debutul in Parlament vorbind in numele tinerilor alesi

Al. MARGHILOMAN, C. DISSESCU, C. ARION, Al. DJUVARA - veniti de curand de la studii din Occident. Cu acest prilej G. Panu scria: "Acest tanar e plin de viitor. Ambitios ca toti oamenii care simt ceva in inima si in cap, acest deputat al CRAIOVEI este pentru parlamentul roman, o adevarata podoaba." (CONSTANTIN XENI - TAKE IONESCU, Editia a 2 - a EDITURA TRITONIC, BUCURESTI - 2002 - p. 36).

Deceptionat de Partidul Liberal in care si-a pus multe sperante, Take Ionescu se va retrage si adera la Partidul Conservator unde este primit cu bratele deschise de LASCAR CATARGIU - seful conservatorilor. Lascar Catargiu ii ofera lui Take Ionescu - desi nu era deputat - portofoliul cultelor si instructiunii publice. El avea atunci 33 de ani. Take Ionescu a fost unul dintre fruntasii politici ai vremii in care a trait si a dominat cu personalitatea sa, peste patru decenii, scena politica a Romaniei in calitate de ministru al Finantelor, Instructiunii si Cultelor, ministru de Externe, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si, pentru o scurta perioada de timp, prim ministru. A jucat un rol important in timpul razboiului balcanic (1912 - 1913), in perioada primului razboi mondial (1914 - 1918), a militat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de puterile Antantei in vederea infaptuirii idealului unitatii nationale. In ianuarie 1908 TAKE IONESCU a creat PARTIDUL CONSERVATOR DEMOCRAT, care formeaza din 1915, impreuna cu gruparea antantista din Partidul Conservator, condusa de Nicolae Filipescu, si cu reprezentantii transilvanenilor aflati in Romania "Federatia Unionista" care a militat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta in vederea eliberarii Transilvaniei.

"Politica instinctului national" constituie latura luminoasa a conceptiilor, personalitatii si actiunii politice ale lui Take Ionescu. "Existenta nationala a neamului romanesc intreg si nestirbit (scria inca el din anul 1890) - este o chestiune vitala pentru toti romanii, pentru cei din Regat ca si pentru cei din afara, unitatea nationala a romanilor este un fapt netagaduit. Limba, credinta, originea, trecutul lor istoric, totul ii uneste, totul face din ei, un singur organism etnic, un singur factor in viata natiunilor." (R. SEISANU - TAKE IONESCU - Bucuresti 1930 - p. 67 ).

Timp de doi ani de zile, cat dureaza neutralitatea, n-are alt gand si alta preocupare decat razboiul pentru intregirea neamului. Acest moment l-a considerat sosit odata cu declansarea primului razboi mondial, in care a intrevazut perspectiva dezmembrarii Austro-Ungariei. El declara in decembrie 1915 in Camera Deputatilor: "Scopul final, scopul din toate sufletele, din toate inimile, a fost intotdeauna acelasi: unitatea nationala, nu numai culturala, dar si politica, integrarea noastra, a tuturor in granitele in care ne-a pus Traian. Acum, a venit ceasul si trebuie sa fim la inaltimea lui. Pentru aceasta cel dintai lucru de consultat e instinctul neamului, trebuie facuta politica instinctului national. Aceasta politica este bazata pe un fapt primordial� ca si dreptul la viata. Fiecare popor are dreptul sa-si traiasca viata lui... cu toti ai lui, fiindca asa poate si el sa creeze o civilizatiune a lui, care sa intre in armonia celorlalte civilizatiuni." ("Politica instinc tului national", Discurs rostit de Take Ionescu in Camera Deputatilor, Bucuresti 16-17 decembrie 1915).

Take Ionescu a avut de multe ori viziuni profetice asupra viitorului. E unul dintre putinii oameni politici care prevazusera consecintele razboiului mondial. "Contemporanii lui lisus nu si-au dat seama de ce se va petrece in istoria omeneasca prin venirea crestinismului. Pe timpul invaziilor barbare, nimeni nu-si da seama la ce transformari asista, ca era in joc moartea civilizatiei pentru o mie de ani. S-ar fi aparat altfel daca si-ar fi dat seama. Contemporanii revolutiei franceze nu totdeauna au judecat ce consecinte formidabile va avea aceasta revolutie, ce va avea sa se petreaca dupa ei. Astazi d-lor, credinta mea este ca nu ne aflam in fata unui razboi oarecare, care va schimba cateva hotare, iar apoi lucrurile se vor aseza asa cum au fost inainte, ne aflam in fata unei catastrofe a intregii omeniri, ne aflam in fata crepusculului unei lumi care preceda zorile unei lumi noi." (Discurs tinut in sedinta Camerei deputatilor din 16 XII - 1915, Constantin XENI - op. cit. p. 216).

Ca ministru de externe (1920-1921) Take Ionescu a fost initiatorul Micii intelegeri, alianta politica a Romanei cu Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia, cu scopul preintampinarii actiunilor revizioniste si apararii independentei si suveranitatii celor cinci state. In articolul "Mica intelegere" publicat la 1 noiembrie 1921 in "Revue de France" consemna printre altele: "Este neindoios ca dupa razboi natiunile se vor grupa inca mult timp in doua manunchiuri: cele multumite si cele nemultumite, acelea care au interese de a conserva ceea ce pe drept au castigat si acelea care viseaza numai la distrugerea celor obtinute prin victoria noastra asupra lor." (Marin Nedelea - "Prim Ministrii Romaniei Mari", Casa de Editura si Presa "Viata Romaneasca" Buc., 1991, p. 53). In cele din urma la Mica Intelegere au aderat Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia.

La inceputul lunii mai 1918 Take Ionescu primeste vestea trista a mortii sotiei sale, d-na BESSIE TAKE IONESCU. Facandu-si obisnuita ora de calarie in Hydeparcul din Londra, un cal naravas o arunca din sa iar caderea i-a fost fatala. Capul ii fu zdrobit de o piatra ce orna bordura. Fu inmormantata in orasul natal BRIGHTON, situat langa tarmul marii.

Cu trei zile inainte scrisese unui prieten al sotului ei ca razboiul este pe sfarsite si victoria va fi de partea Aliatilor. "Atunci ma voi grabi sa revad draga mea Sinaia de care mi-e dor, coltul meu iubit pe care l-am parasit de doi ani intregi." (Constantin Xeni op. citp.175). TAKE Ionescu n-a reusit sa participe la inmormantare - neavand nici o posibilitate de a parasi tara.

Este nevoit cu alti fruntasi ai politicii romanesti, sa ia calea exilului la Paris. In 6 septembrie 1918 coloniei romane din Paris, prin amabilitatea guvernului francez, i s-a pus la dispozitie cateva saloane in AVENUE des CHAMPS ELISEES. In 3 octombrie se constituie CONSILIUL NATIONAL al Unitatii ROMANE al carui presedinte este desemnat TAKE Ionescu, iar printre membri dr. I. CANTACUZINO, preot VASILE LUCACIU, OCTAVIAN GOGA, C. ANGELESCU, C. DIAMANDY si altii.

Avand drept tribuna de propaganda saptamanalul "La ROUMANIE" TAKE Ionescu impreuna cu ceilalti membri ai consiliului au desfasurat o sustinuta activitate politica pentru a face cunoscuta occidentului cauza romaneasca. Dupa infaptuirea Marii Uniri, TAKE Ionescu a continuat sa aiba un rol de seama in viata politica a tarii. Dupa alegerile din 30 mai 1920 i se incredinteaza portofoliul de ministru de Externe. Regele Carol I, in repetate randuri, a spus despre TAKE Ionescu ca este omul cel mai inteligent din domnia lui.

Presedintele republicii franceze MILLERAND i-a inmanat ministrului de externe: roman CORDONUL LEGIUNII DE ONOARE. La banchetul oferit in onoarea sa lordul CURZON, ministru de Externe al Angliei rostea: "Felicitam pe oaspetele nostru pentru infaptuirea idealului national al tarii sale. TAKE Ionescu este cunoscut in intreaga Europa ca unul care s-a devotat chestiunilor externe, nu exista alt om in Europa care datorita cunostintelor si experientei sale sa merite un mai mare respect si o stima mai inalta decat excelenta sa. ii uram viata lunga serviciilor sale, nu numai spre folosul tarii sale dar si spre acela al Aliatilor." (Constantin XENI op. cit. p. 205).

TAKE Ionescu avea relatii personale si prietenesti cu cele mai ilustre personalitati politice ale timpului. "Nu stiu, ii spunea KAISERUL, daca compatriotii

d-voastra va iubesc, dar ministrul meu de externe, KINDERLEN W�CTER, va pretuieste mai mult ca pe un frate". Presedintele guvernului francez CLEMENCEAU vorbeste despre TAKE in termeni elogiosi: "Iata in Romania, spre gloria sanelui latin, intalnim un om de stat care intr-adevar se poate numi european." (Stere Diamandi, Galeria oamenilor politici, editura GESA - 1991 - p. 133). TAKE Ionescu a participat direct la manifestarile vietii politice, avea o bogata activitate publicistica, acorda interviuri, intretinea o vasta corespondenta, frecventa saloanele capitalei, cauta sa fie la curent cu publicatiile editoriale.

Ascensiunea acestui fiu de negustor a starnit invidia boierilor ca o sfidare a clasei lor. Isi atrasese dusmania unei insemnate parti din patura culta a burgheziei. Printre adversari se numara: PETRE CARP, G. PANU, N. IORGA, NICU FILIPESCU si altii. Intr-o zi ii marturisea lui G. Panu cand erau prieteni: "Panule, de doua condeie ma tem in Tara Romaneasca, de condeiul lui Hasdeu si de al tau. Nu doresc deloc sa am de a face cu ele." Urmatoarea cugetare caracterizeaza umanismul si fondul sufletesc al lui TAKE Ionescu: "Nedreptatile pe care mi le-au facut altii mie nu cer nimanui sa le regrete, caci eu le uit; acelea pe care le-am facut eu altora, nu cer nimanui sa le uite, caci eu le regret." (Stere Diamandi op. cit. p. l12).

Alaturi de darul elocintei TAKE Ionescu poseda si mestesugul scrisului. Pe langa temeinica pregatire juridica avea o frumoasa cultura generala favorizata si datorata contactului permanent cu Occidentul; reusind sa-si formeze o viziune si perspectiva larga asupra oamenilor si evenimentelor. Memoriile sale reeditate in limba romana reprezinta o sursa relevanta pentru cunoasterea diplomatiei europene din preajma evenimentelor primului razboi mondial. Pacat ca un asemenea talent cum a fost TAKE Ionescu n-a putut acorda scrisului atentia si grija cuvenita din cauza multiplelor ocupatii si mai ales implicarii sale in viata politica. Volumul de "Amintiri" publicat in limba franceza ni-l infatiseaza pe TAKE Ionescu ca pe un scriitor de talent. "Amintirile" incearca sa redea profilul epocii - extrem de framantate cu evenimente politice, precum si cu oameni implicati in desfasurarea lor. Autorul incearca sa surprinda esenta evenimentelor, sa stabileasca conexiuni si sa anticipeze mersul evenimentelor politice.

Portretele catorva oameni politici din Europa sunt realizate cu o mana de maestru. "Contele AERENTHAL - ALOIS - LEXA a fost cel mai stralucit dintre ministrii afacerilor straine ai Austro-Ungariei dupa BEUST. Era constient de valoarea sa, indeosebi cand o compara cu aceea a altor diplomati austrieci. Era foarte ambitios si se credea sortit unui mare destin. A vrut sa foloseasca fortele monarhiei pentru propria-i grandoare, pentru gloria sa." (TAKE Ionescu - Amintiri - Editie ingrijita de Mihai Monoranu - Targu-Mures - Tipografia ANSID 2007). "Contele TISZA ISTVAN a fost in razboiul mondial cel mai puternic cap al Puterilor Centrale. Facut responsabil, intre altii, de declansarea razboiului, a fost asasinat de soldati, in momentul capitularii Austro-Ungariei." (1918). "Baronul BANFFY DEZSO era un voinic cu mustati in baioneta, care dadea impresia unui prefect din cel de-al doilea imperiu maghiarizat... Era un mediocru, dar indiscutabila sa energie gasea mijlocul de a impune chiar intr-o limba pe care o cunostea atat de putin." (TAKE Ionescu - AMINTIRI - op. cit. 79).

Dupa o viata intreaga de zbucium permanent in slujba neamului ii este dat sa ajunga prim-ministru, dupa caderea guvernului Averescu si la rugamintea regelui. Guvernul TAKE Ionescu a avut o existenta efemera. (17 XII 1921 -19 I 1922). A cazut din cauza unor intrigi politice.

Recasatorit cu doamna ADINA OLMAZU, efectueaza o calatorie in Italia, la NAPOLI - SICILIA - TAORMINA. Se imbolnaveste de febra tifoida, iar infectia se accentueaza, fiind nevoit sa se intoarca la Roma, unde se stinge din viata la 21 iunie 1922. Guvernul Ionel Bratianu a decis sa se faca funeralii nationale celui care a fost gloria tribunei romane si a contribuit cu toate admirabilele lui calitati la infaptuirea Romaniei Mari.

La inmormantare decanul baroului spunea printre altele: "TAKE Ionescu a murit in apoteoza. Este o pierdere a unui tezaur national. Baroul a fost pentru TAKE Ionescu cuibul vulturului, de unde el pleca si unde se retragea totdeauna dupa zborurile ce le facea in toate celelalte indeletniciri." Presa mondiala ii consacra lungi articole NEUE FREIE PRESSE din Viena consemna: "Prin moartea lui neasteptata dispare unul dintre barbatii cei mai marcanti ai politicii sud-europene, un barbat de o importanta internationala si de o suprafata europeana." (Constantin XENI _ op. Cit. p. 211)

Corpul neinsufletit al lui TAKE Ionescu a fost adus in tara si inmormantat la manastirea Sinaia la 1 iulie 1922.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval