Cea mai mare problema a Romaniei: agricultura Si ruralul!


Categorie: Economic
|
09-12-2008
Nr: 219
|
Autor: GHEORGHE GIURGIU
|
Dupa 1989, politicienii au ignorat, in mod constant, problemele alimentatiei. Stim insa ca, potrivit studiilor sociologice si analizelor economice, circa jumatate din bugetul gospodariei medii romanesti se duce pe mancare, avand o pondere de 2-3 ori mai mare decat media europeana; ca hrana poate fi deopotriva un bun motiv pentru revolte sociale _ in decembrie 1989 restrictiile de hrana au justificat o buna parte din revolta de atunci.

Fata insa de acea perioada, dupa '89 _ si mai ales, incepand cu 2000-2001 -, mancarea a fost si ramane unul dintre cele mai importante castiguri pe care postcomunismul le-a adus in raport cu fostul regim politic. Si datorita cresterii economice, s-a inregistrat o abundenta de produse, care depasesc net cererea, dar, mai ales, capacitatea de plata a cetatenilor. In mod paradoxal, inainte de '89, erau bani, dar lipseau produsele, iar acum sunt produse alimentare (berechet), dar nu prea sunt bani!

Acum, restrictiile la alimente nu mai vin "de sus" (de la conducerea de partid, pentru asa-zisa plata a datoriilor externe, cum era inainte de '89), ci ele se refera la preturi si venituri. Adica, preturile sunt mari, iar veniturile, mici! Nu vom manca cu totii, desigur, somon afumat norvegian, pentru ca nu ne permitem sa-l platim, dar simplul fapt ca el exista in magazine este cea mai buna dovada ca romanii au iesit din perioada constrangerilor politice in materie de mancare.

Preturile si costul vietii au inceput, insa, sa creasca in Romania�

�Chiar mai repede decat in restul Uniunii Europene. Una din cauze rezida in faptul ca mass-media si politicienii se agita, anuntand o criza a alimentelor. De ce uita insa politicienii nostri _ convocati, recent, de catre presedintele Traian Basescu, la Cotroceni, pentru consultari, in chestiunea cresterii preturilor? De un lucru esential. Ca, in UE, Romania se singularizeaza prin aceea ca are cel mai bun teren agricol si cea mai mica productivitate agricola, in conditiile in care mentinem cea mai mare populatie ocupata cu producerea hranei. Drept pentru care, nu doar din motive propagandistice si electorale, cea mai mare problema a tranzitiei postcomuniste ar trebui sa fie, dupa decenii de nepasare, problema agriculturii si a ruralului. La noi, in Romania, de prea mult timp, prea multi oameni lucreaza prea prost cel mai bun teren agricol din Europa. Asta ar trebui sa constituie preocuparea nr. 1 a politicienilor nostri! Datorita nepasarii cronice a clasei politice,

s-a ajuns ca cealalta jumatate a tarii, cea urbana, sa fie nevoita sa plateasca cele mai mari preturi din Europa pentru a se hrani.

I-a pasat cuiva de acest lucru, in ultimii ani? Deloc! Din cele mai vechi timpuri, politicienii romani s-au rugat sa ploua in mai (ca aduce, chipurile, malai!), dar nici unuia nu i-a pasat cu adevarat de taranii Romaniei. Credeti, cumva, stimati cititori, ca liderilor partidelor care s-au dus la Cotroceni (unii nici nu s-au dus!) la "negocieri" le pasa de cele 3,5 milioane de amarati care produc circa 80% din mancarea noastra zilnica, acceptand atatea umilinte? Nu! Desi problema ramane. Caci cea mai mare problema a tarii noastre, in conjunctura internationala actuala (cand toate preturile cresc) ramane agricultura si ruralul. Pana cand aceasta chestiune nu o vom rezolva, sa nu ne asteptam ca mancarea (una din castigurile importante ale postcomunismului) sa o cumparam mai ieftin.

Din pacate, toti politicienii (inclusiv Traian Basescu) se gandesc la oamenii de la tara, doar cand acestia trebuie sa voteze! Asta-i tragedia noastra! Cand producatorii sunt ajutati doar "cu sfaturi", Importam (si) legume si fructe!

In Romania exista un paradox, pentru ca se importa foarte multe legume si fructe, desi exista o productie buna, ce nu se poate comercializa organizat. O solutie ar constitui-o, pentru depasirea impasului, organizarea micilor producatori. De asemenea, producatorii mari trebuie sa se organizeze astfel incat sa poata negocia intrarea in supermarketuri cu produsele lor.

Ministerul Agriculturii va elabora, in viitorul apropiat, cadrul legal atat pentru micii, cat si pentru marii producatori. De anul viitor se vor acorda subventii si pentru legume-fructe, si pentru productia ecologica.

Deocamdata, sprijin doar verbal

si abia la final de mandat�

Guvernul a aprobat, in septembrie, un proiect de hotarare pentru acordarea unui sprijin financiar in sectorul de legume-fructe si in cel al agriculturii ecologice. Pentru sectorul de fructe si legume, sprijinul financiar este de 1.110 lei la hectar pentru persoane fizice membre ale asociatiilor sau organizatiilor profesionale, de 2.960 lei la hectar pentru membrii grupurilor de producatori recunoscute preliminar. De asemenea, pentru agricultura ecologica, sprijinul financiar este de 220 lei pentru sustinerea taxei de certificare, de 1.720 lei pentru sustinerea productiei vegetale si de 150 lei pentru sustinerea in apicultura. Sa vedem, insa, cand va deveni operational acest sprijin, deoarece este oarecum bizar ca la finele a patru ani de guvernare sa se utilizeze formule de genul "trebuie sa�", "vom sprijini".

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval