"PuSca Si cureaua lata/ Ce bogati am fost odata!"...


Categorie: Editorial
|
29-08-2009
Nr: 366
|
Autor: Vasile Bota
|
Taranul roman, tot mai plictisit si dezgustat de vizitele politicienilor intr-o campanie electorala prezidentiala mascata, prea de timpuriu declansata, face haz de necaz, si, asa il apuca dorul cateodata, sa cante "Pusca si cureaua lata/ Ce bogati am fost odata!", mai ales ca in democratie am ajuns sa ne hranim cu alimente din import, in timp ce tarina stramoseasca este impodobita cu flori de camp. Blestemul sangelui varsat de Praznicul Imparatesc al Nasterii Domnului Iisus Hristos ne incearca de doua decenii, iar din bogatii Europei am ajuns culdusi pe la porti straine. Aveam, in urma cu douazeci de ani productii record, exportam legume, fructe, cereale, carne si produse din carne, lapte si lactate etc. in fosta Uniune Sovietica, in tarile Uniunii Europene, in tarile arabe. Timp de sapte ani, subsemnatul a pregatit, in fiecare an, in perioada noiembrie_martie, mii te tone de fasole pentru export, aleasa la masa, bob cu bob, in Penitenciarul din Targu-Mures, o marfa extrem de cautata si bine platita in Franta si Anglia. Veti spune ca noi, romanii, beneficiam de produse alimentare respinse la export, ca ne asiguram hrana cea de toate zilele cu surogate. Este adevarat, trist si dezgustator, si nu merita sa ne incerce nostalgia dupa acele vremuri. Dincolo de acest aspect, vreau sa spun ca Romania era o tara bogata, cu o agricultura performanta. Se spune ca nu iti arunci pantalonii peticiti, pana nu imbraci altii noi. Dupa "revolutia" furata, din decembrie 1989, in Romania s-au distrus, cu o sete nebuna, investitii capabile sa produca inca foarte multi ani hrana pentru populatie. S-au scris sute, mii de materiale despre jaful din agricultura si industrie, dar guvernantii au ramas nepasatori. Mai zilele trecute, aflat in campanie pe bani publici, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat, cu tupeul ce-l caracterizeaza, ca, pentru smulgerea din saracie a satului romanesc si pentru crearea bunastarii in spatiul rural, va fi un sustinator fara rezerve al dezvoltarii capacitatii agricole a tarii, sau ca Romania ar fi trecut mult mai usor prin criza daca in ultimii ani aveam grija de agricultura. Drept urmare, a cerut comisiei prezidentiale pentru agricultura, condusa de fostul ministru Dacian Ciolos, sa stabileasca pana in octombrie anul acesta masuri pentru salvarea agriculturii. Frumos, de-a dreptul emotionant, iti vine sa plangi de bucurie si sa-i pupi mana dreapta celui care in urma cu patru ani ne saluta cu "Sa traiti bine!". O gluma de prost gust, fiindca romanii mor pe capete din cauza unor boli digestive, provocate de stres si de o alimentatie cu produse din import, tratate cu fel de fel de chimicale pentru a fi aratoase si pentru o conservare indelungata.

Uneori, cand stau intr-un varf de deal, intr-o livada ecologica, privesc la desertaciunea din jurul meu si ma intreb: de ce ma lupt cu morile de vant, incercand sa demonstrez compatriotilor mei ca si noi suntem capabili de performante in agricultura! Risc sa fiu catalogat de cunoscuti un Don Quijote al mileniului trei. Dupa ce m-a invrednicit Dumnezeu sa plantez 400 de nuci, dupa ce am reusit sa_i completez pe cei uscati din cauza secetei din vara anilor trecuti si brumelor tarzii de primavara, mi-am invitat familia, au venit acasa copiii si nepotii din America. Bucuros, i-am dus in camp, la livada cu nuci, sa le arat vesnicia, sa vada si ei unde m-am ostenit in zilele de odihna. Am crezut ca vor sari in sus de bucurie. Din pacate, au dat din cap, au murmurat un "da, este frumos" si s-au grabit sa urce in masina. M-am asezat singur pe marginea santului si-mi venea sa vorbesc singur... Apoi, intr-o zi cand inima a cam luat-o razna, m-am trezit in salvarea doctorului Arafat, cu baiatul meu aplecat peste mine, soptindu-mi: "Tati, sa nu mori ca mai avem nevoie de tine!". Tulburat de sunetul sinistru al sirenei, deranjat de aparatele medicale, am incercat sa ma ridic brusc si sa-i injur romaneste. Adica, cum, domnule... Desertaciune si goana dupa vant, vorba inteleptului Solomon.

Dar sa revin la agricultura noastra cea de toate zilele, mai ales ca in ultimii ani pana si divinitatea ne-a sters de pe lista cu milostenii. Seceta prelungita din ultimii ani face ravagii, ii descurajeaza pe putinii "nebuni" care mai cred in reinvierea unei indeletniciri nobile, poate cea mai nobila dintre toate profesiile, fiindca ne asigura Painea noastra cea de toate zilele. Anul acesta, seceta a afectat grav culturile agricole de pe 2.062.929 de hectare, din care pe 940.398 de hectare productia a fost afectata in proportie de peste 50 la suta, iar pe 1.122.531 de hectare, productia a fost afectata sub 50 la suta. In realitate, suprafata este mult mai mare, doar ca nu s-au depus documentele necesare. De pilda, judetul Bistrita-Nasaud figureaza in evidentele Ministerului Agriculturii cu 140.413 hectare calamitate din cauza secetei, iar Bihorul cu 133.526 de hectare, in timp ce in judetul Mures nu s-au intocmit actele pentru calamitati din cauza secetei. Mai-marii peste agricultura mureseana cunosc foarte bine faptul ca declararea starii de calamitate si acordarea de despagubiri in zonele afectate de seceta se fac potrivit Legii nr. 381/2002, in baza solicitarilor primite la Ministerul Agriculturii, solicitari inaintate de comisii constituite la nivelul prefecturilor. De retinut ca, potrivit Legii 381/2002, producatorii agricoli ale caror culturi au fost calamitate trebuie sa depuna o instiintare in scris, la primariile locale, acestea avand obligatia de a sesiza comisia de constatare a pagubelor, iar constatarea pagubelor se face in prezenta producatorului agricol si a unei comisii numite de prefectul judetului, la propunerea directorului general al DADR. Pe plan local, comisia este formata din primar, unul sau doi specialisti de la centrul agricol si un delegat din partea Directiei Judetene a Finantelor Publice. DADR este obligata ca in termen de 3 zile de la data centralizarii rezultatelor constatarilor sa trimita o informare detaliata la Ministerul Agriculturii. Despagubirile se acorda numai pentru daune ce depasesc 30 la suta din productie, nivelul maxim al despagubirilor fiind de 70 la suta din cheltuielile efectuate pana la data producerii fenomenului. Atentie, numai pentru culturile care au fost asigurate de catre societatile de asigurare si reasigurare! Din nefericire, subsemnatul nu si-a asigurat culturile, prin urmare nu poate solicita despagubiri. Probabil, in judetul Mures, marea majoritate a agricultorilor nu si-au asigurat culturile agricole si de aceea nu sunt in evidentele Ministerului Agriculturii.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval