Trairea prin folclor a poporului roman


Categorie: Cultural
|
02-10-2009
Nr: 390
|
Autor: Dr. Cornel Podar
|
Trairea estetica a poporului roman face parte din cele sapte trairi etern umane, stabilite de marii nostri ganditori: trairi vitale, juridice, economice (existentiale), morale, religioase, estetice si teoretice (filosofice).

Chintesenta trairii estetice a romanilor, in afara adorarii peisajului unic, lasat de Dumnezeu prin folclor (cantec, joc si port popular), are cateva trasaturi filosofico-estetice aparte: autenticitate (originalitate), ancestralitate, sacralitate, continuitate si conservabilitate. Nu degeaba folclorul romanesc a cucerit lumea, culturile variate ale acestei lumi, tocmai prin caracteristicile enuntate, la care as mai adauga virtuozitatea si frumusetea costumelor populare.

Am fost dintotdeauna un consumator si admirator, pana la lacrimi, al folclorului autentic romanesc, si am avut ocazia sa-i cunosc pe viu pe marii cantareti de muzica populara romaneasca _ Maria Tanase, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Lataretu, Maria Ciobanu, Lucretia Ciobanu, Ileana Sararoiu, Irina Loghin, Maria Dragomiroiu, Liviu Vasilica, Petre Sabadeanu, Ion Cristureanu, Alexandru Grozuta, Emil Gavris, Achim Nica, Tiberiu Ceia, Felician Farcasu, Dumitru Sopon, Maria Peter Predescu, Gheorghe Turda, Gheorghe Muresan, Sava Negrean Brudascu, Sofia Vicoveanca, Nicolae Furdui Iancu, Veta Biris, Grigore Lese, Nicolae Sabau, Dinu Iancu Salajan, Ioan Bocsa, Dragan Muntean _ fara a neglija maiestria, originalitatea si frumusetea cantecelor sutelor de interpreti din toate generatiile si din toate zonele si subzonele folclorice romanesti: Oas, Maramures, Bihor, Banat, Caras-Severin, Oltenia, Muntenia, cu toate subzonele sale, Dobrogea, Bucovina, Vrancea, Bistrita-Nasaud, Mures; Valea Muresului de Sus, Valea Gurghiului, Valea Tarnavelor sau zona de Campie, Sibiu - Marginimea Sibiului, cu frumoasele si talentatele cantarete, dar si dansatori, zona Orastiei, Hategului si Codrenilor, cu un val de tineri interpreti, frumosi si vigurosi precum brazii din Carpati; Alba, cu renumitele grupuri folclorice, zona Ciucului _ cu infocatele dansuri secuiesti s.a.

Dansurile populare romanesti si ale celor 13 etnii conlocuitoare completeaza vastul buchet de flori de camp care certifica multiculturalitatea. Ele sunt specifice zonelor folclorice, isi pastreaza originalitatea, incepand cu faimosul dans al Calusarilor, care reda vigoarea acestui popor de la marginile Danubiului si are vechimea existentei noastre _ continuand cu horele oltenesti si muntenesti, purtatele ardelenesti, horele modovenesti, tarina de la Abrud s.a.

Portul popular romanesc autentic are caracteristicile zonelor folclorice, incepe cu cele doua culori esentiale: alb si negru _ inceputul si sfarsitul, lumina si intunericul, viata si moartea, datatoare si continuatoare a unei alte vieti. Chiar daca se mai adauga si alte culori specifice zonelor folclorice si apar: rosul, albastrul, galbenul, verdele, portocaliul s.a., aceste culori vin sa completeze pastelurile originale din alte culturi ale unor popoare, sa redea frumusetea curcubeului ce se adapa din raurile noastre si seva unui pamant ramas al mamei Geea, la fel ca semnul rombului de pe cusaturile romanesti, care este simbolul bogatiei si al armoniei trairii pe aceste meleaguri.

In ceea ce priveste multitudinea instrumentelor muzicale, de la frunza de salcam sau solzii de peste, la nai, harpa, fluier, cimpoi, buhai sau vestitul taragot roman, devin tot un unicat, mai ales ca exista interpreti care pot canta la zeci de instrumente.

Naiul maestrului Gheorghe Zamir si taragotul lui Mitru Farcas au cucerit planete prin sacralitatea, armonia si vigurozitatea sunetelor. Naiul, izvorat din trestiile rupte ce modulau sunetele produse de vant, a devenit instrument cosmic, iar sunetele armonice ale taragotului se apropie de perfectiunea si puritatea lor, ca elemente fizice, asa cum o demonstreaza si instrumentul drag al doctorului Gheorghita Radu, conducatorul celebrei formatii de sub Cetatea de la Rupea.

Obiceiurile populare cu ocazia diverselor sarbatori si evenimente _ nastere, botez, casatorie, nunti, inmormantare _ constituie adevarate nestemate unicat, ce reclama trairi sentimentale de rara complexitate.

Ca modest om de stiinta si filosof, consider ca patrunderea in profunzimea lumii spirituale a folclorului romanesc declanseaza trairi interioare puternice, de ordin metafizic si filozofico-estetice, ce pot schimba soarta existentei umane inspre adevar, bine si frumos.

Starile emotive speciale create de melosul popular al unor interpreti precum ceata pandurilor lui Liviu Vasilica, cantecele Iancului, interpretate de Veta Biris, ascultate in stare de transa de marele realizator TV, Tudor Vornicu, sau aventura firului de iarba in cantecul inegalabilei Maria Butaciu, mi-au adus lacrimi in ochi. Muzica si cantecele unicat, interpretate de profesorul Grigore Lese, de la Cluj-Napoca, izvorasc din tarana vechii Dacii.

Apropierea talentelor de muzica populara din Basarabia istorica, in frunte cu marele violonist si dirijor Nicolae Botgros, are o contributie esentiala in unitatea folclorului romanesc.

Apreciez in mod deosebit contributia Ansamblului profesionist "Muresul", din Targu-Mures, in evolutia sa in timp, a conducatorilor acestuia, reconcilierea multiculturala, solistele si solistii de inalta tinuta profesionala, colaboratorii din judet si din apropiere, dansatorii care au continuat melosul popular prin vremuri de restristi.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval