Un minut pe saptamana


Categorie: Cultural
|
02-10-2009
Nr: 390
|
Autor: MARIA DORINA PASCA
|
Stau ochelarii-mi pe zapada foii, ascultand ploaia ce-mi marunteste nervii pe acoperisurile satule de istericalele caldurii si geamurile ce sticlesc de atata neputinta a iubirii.

Se vede, prin ei, lumea asteptand trenul de marfa din fulgerele cometelor consumate intr-o gaura neagra, sa inceapa a porni pe Calea Lactee si-a opinti la ruda Carului Mare.

Ramele stau rusinate pe dioptriile iubirii si-nghit in sec maruntisuri de stele si nasturi de meteoriti. Nimic nu pare a semana cu altceva, doar, de departe, astept un cantec de cocos sa spulbere norii in bucalate bobarnace date celor ce mesteca tunete si-ndoaie cercuri de stele.

Se-nghesuie, inca, mustele adormite-n perdelutele geamului, dar nu sesizez stropii de roua uitati in bulgarii de zapada si masor iar, a nu stiu cata oara, stelele din fantana lumii, unde nestiuta mea iubire infloreste in flori de-argint la butoniere de padure.

In rest, ochelarii-mi sughita dupa vreme buna, iar eu alerg spre despicatura cerului ce miroase inca a izma creata, busuioc si muscata din casa dinainte a lui Ion, ce-si agata de grinda: mere, pere, struguri si gutui, asteptand, rabdator, cumintenia pamantului la un pahar de... toamna.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval