"Teroare in Ardeal": A curs sange romanesc si la Mihalt (V)


Categorie: Cultural
|
26-11-2009
Nr: 427
|
Autor: CONSTANTIN MUSTATA
|
Unul dintre cei mai importanti cercetatori contemporani, dr. Gelu Neamtu, istoric din Cluj, a studiat cu acribie aceasta etapa tragica din viata romanilor ardeleni, descifrandu-i mecanismele declansate din minti bolnave, insetate de putere si dispuse la orice acte de cruzime pentru a-si implini scopul. Concluziile sunt cutremuratoare, iar "cazul Mihalt" nu este singular. Practic, in fiecare localitate romaneasca au fost omorati 10-20 de oameni. O actiune dirijata de Kossuth, a carei responsabilitate morala o poarta alaturi de colaboratorii sai: generalul Bem, comisarul guvernamental pentru Transilvania Cs�nyi Laszlo, S�ndor Pet�fy, J�zsef Teleki, comitele suprem B�nffy Mikl�s si ceilalti complici, componenti ai "haitei" vehement-antiromanesti, din care n-au lipsit nici romani, cumparati prin generoasa oferta de privilegii, asa cum a fost si Ion Czetz (Tet), din Sasciori _ Fagaras, ajuns pana la gradul de general. Si asta, intr-o vreme, cum preciza istoricul ungur L�szlo K�vari, cand Transilvania era locuita de 1.000.000 de romani si de numai 213.000 de unguri: "Poti calatori zile intregi in Transilvania, fara sa auzi un singur cuvant unguresc!".

Cat despre dreptate, ea s-a facut in stil unguresc. Cei patru semnatari ai reclamatiei fata de "Guberniu", Nicolae Muresan, notar de tabla; Iosif Gerendi, secretar de arhiva la Blaj; Simion Barnutiu si Ioan Pipos, secretar de tabla, au fost amendati cu 32 de florini, in vreme ce B�ldi si Kem�ny, impreuna cu scribul Bir�, au incasat, pentru efort, 257 de florini. Principala acuza adusa reclamantilor a fost ca "au incercat sa intineze onoarea trupelor secuiesti!". Ba, mai mult, Simion Barnutiu, Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Buteanu, Constantin Romanu, Aron Pumnul si preotul Nicolae Manu au fost trimisi in judecata, iar noua tarani au fost arestati. Incercarea de a-l aresta si pe Simion Barnutiu a esuat. Au inventat pentru arestare pretextul ca ar fi fost prezent la Mihalt, sa-i incite pe taranii de aici la revolta. Fapt care n-a putut fi dovedit.

Numarul mortilor? Ramane nestiut cu exactitate. 12? 14? 30? Ziarul "Der Siebenb�rger Bote" din Sibiu indica, poate cel mai realist, 30 de morti si 50 de raniti. Anchetatorii unguri au stabilit alte cifre: 12 morti si 9 raniti. Comitele suprem, Mikl�s B�nffy, autorul moral al macelului, a raportat guvernatorului alte cifre privind mortii:

14 romani si un secui. Numai ca acest mincinos a avut o tresarire de constiinta, scriindu-i, din Aiud, lui Teleki ca "numarul celor care au murit la Mihalt este mai mare decat cel pe care l-am dat in raportul meu precedent".

Vai, Mikl�s, Mikl�s! Si ai mai trantit, fara jena, comisarului Per�ny Zsigmond, o minciuna cat tine de mare: cum ca romanii au omorat un secui, au ranit un altul, iar ei, secuii, n-au omorat pe nimeni, dar au ranit vreo... 40. Atat! Iar romanii, pentru a nu-i atata pe conationalii lor, n-au iesit din cifrele voastre mincinoase. Dupa istoricul Gy�rgy Gracza cifra mortilor s-a situat intre 50 si 100 de iobagi romani.

***

...Macelul de la Mihalt, petrecut la cateva saptamani de la proclamarea, la 30 aprilie 1848, a "Uniunii" Transilvaniei cu Ungaria, de catre Dieta de la Cluj, a fost botezul de sange al acesteia. Rezistenta romaneasca se accentueaza, iar refuzul recrutarii in armata ungureasca e tot mai frecvent. Miroase a razboi civil! Se intensifica in special arestarea intelectualilor romani. Sangele varsat la Mihalt n-a insemnat resemnare. Chiar daca crimele impotriva romanilor aveau sa creasca in intensitate. Tronau grofii unguri. Cei care s-au instapanit pe pamanturile romanilor. La 1450, ei erau singurii proprietari. Veneticii le-au luat totul si i-au inrobit. Iar atunci, la 1848, venise vremea bataliei pentru dezrobire, care se va incheia abia peste 60 de ani, la 1 Decembrie 1918, cu o prima victorie, la 18 iunie 1848, in Duminica Sfintei Treimi, considerata ziua oficiala a desfiintarii iobagiei in Transilvania. Atunci au batut fara intrerupere clopotele in intreaga Transilvanie.

Dupa 160 de ani, Mihaltul nu si-a uitat eroii. Primarul Marin Carnat vrea sa reaseze in centrul comunei un nou monument al eroilor din 2 iunie 1848. Cel din lemn, inaltat la scurt timp dupa Marea Unire, a fost macinat de timp si a ramas doar in amintirea seniorilor. Tot amintire a ramas si "brudina", locul ei fiind luat de podurile de peste Tarnava si Mures. Amintiri!

(Mihalt, Coslariu, Teius, 2008, primavara)


Cartea "Teroare in Ardeal" (volumele I si II) se afla in librariile "Hyperion" (Piata Teatrului), "Luceafarul" (str. Infratirii), "Junimea" (str. Nicolae Iorga), "Ion Creanga" (Bulevardul "22 Decembrie 1989"), din Targu-Mures, si "Junimea" (str. Scolii) din Reghin.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval