LEGENDELE TOAMNEI (III)
DE LA CATEDRALA LA MANASTIRE


Categorie: Istoric
|
18-12-2009
Nr: 442
|
Autor: MARIUS NANU
|
Motto: "VOI FI UN BUN ROMAN!"

(Regele Ferdinand, septembrie 1914, cand a urcat pe tronul Romaniei)


28 iunie 1914. La Sarajevo, in spatiul sarb este impuscat, mortal, de un nationalist sarb, arhiducele Franz Ferdinand, mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar. Butoiul cu pulbere, care era zona balcanica, a sarit in aer. Incepea Primul Razboi Mondial. La 27 septembrie 1914 moare Carol I, regele Romaniei. Cand a urcat pe tron si i s-a pus pe cap celebra coroana de otel, Ferdinand, nepotul si succesorul regelui Carol I, a spus: "Voi fi un bun roman!". Istoria avea sa demonstreze ca el s-a tinut de cuvant. In 1915, politicianul Nicolae Filipescu i-a spus regelui: "Sa te incoronezi la Alba Iulia, ca rege al tuturor romanilor, sau sa mori ca Mihai Viteazul pe campia de la Turda!".

14 august 1916. Consiliul de Coroana al Romaniei declara razboi Austro-Ungariei si Germaniei. Regele Ferdinand, nascut in Germania, iese din sala de la Sinaia cu lacrimi in ochi. Declarase razboi patriei sale-mama, pentru visul milenar al patriei adoptive: unirea cea mare a Principatelor Romane cu Transilvania. Si, in final, a reusit. La 1 Decembrie 1918, 100.000 de romani proclamau, la Alba Iulia, unirea mult visata. Imperiul Austro-Ungar era doar o amintire anacronica. In doi ani (1921-1922), la Alba Iulia, la capatul campului unde au fost trasi pe roata Horea, Closca si Crisan, s-a inaltat splendida Catedrala a Reintregirii Neamului. La 15 octombrie 1922, aici a avut loc incoronarea regelui Ferdinand, ca rege al Romaniei Mari. Alaturi de el era Maria, frumoasa regina a Romaniei.

10 octombrie 2009, ora 10.30. Dupa ce au admirat obeliscul dedicat martirilor Horea, Closca si Crisan, pelerinii Cercului ASTRA, din Iernut, intrau in Catedrala Reintregirii Neamului. O minunata catedrala, intr-o minunata zi de toamna. Intrarea in catedrala se face printr-un pridvor cu arcade mari, unde sunt fixate placi de marmura ce amintesc de Unirea de la 1600, infaptuita de Mihai Viteazul, de martiriul, din 1785, al lui Horea, Closca si Crisan.

Revolutia din 1848. In pronaos domina portretele voievodului Mihai Viteazul si al doamnei Stanca, iar in catedrala admiram portretele votive ale regelui Ferdinand si ale reginei Maria. Interiorul este impunator, impodobit cu fresce religioase. Multi, foarte multi turisti si pelerini, romani si straini, in acea frumoasa sambata de toamna. Se fac fotografii, se aprind lumanari. Da, cu adevarat, aici e un loc sfant pentru poporul roman. Iesind din arealul catedralei, in exterior, la poarta admiram doua frumoase busturi, in marmura, ale cuplului regal Ferdinand si Maria. Ferdinand era cu 10 ani mai in etate decat regina Maria si a murit cu 11 ani inaintea ei. Pentru tot ce a facut pentru poporul roman, regele Ferdinand a fost supranumit CEL LOIAL! O merita din plin.

Dar calatorului ii sta bine cu drumul. Parasim, cu regret, frumosul oras-citadela Alba Iulia si ne indreptam cu autocarul spre manastirea Prislop, aflata la limita sudica a judetului Hunedoara. Ajungem la Prislop la ora amiezii. Multi, multi pelerini. Facem un calcul, numarand autovehiculele: circa 500 de pelerini, care rulau continuu. Numerele de inmatriculare ale masinilor proveneau din 10 judete diferite ale tarii! Incredibil!

Manastirea Prislop este situata intr-o pitoreasca vale din depresiunea Hateg. Te impresioneaza prin simplitatea ei. O biserica cu pereti innegriti de negura timpului (secolul 14), unde picturile religioase nu sunt pictate direct pe perete, ci pe sticla si apoi fixate pe pereti. Icoanele de sticla sunt realizate de calugaritele care vietuiesc aici. In anul 1530, Moise Voda, domn al Tarii Romanesti, cade intr-o lupta fratricida pentru tron. Fiica lui, domnita Samfira, fuge in Transilvania, unde se casatoreste si reface manastirea Prislop, in anul 1564, din propriile resurse financiare si umane. A avut o singura dorinta: sa fie inmormantata aici. Si, intr-adevar, in pronaosul manastirii observam o lespede funerara cu inscriptie kirilica: "Aici odihnesc eu, domnita Samfira, cu �S� de la Sarmizegetusa, si nu cu �Z�, cum apare azi in unele publicatii. Pe lespedea Samfirei este daltuita emblema Tarii Romanesti, vulturul cruciat.

La manastirea Prislop, pentru pelerini mai exista locuri de meditatie: la mormantul preacucernicului parinte Arsenie Boca si la pestera calugarului Ioan, care, ulterior, in 1992, a fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane.

Ora 14.30. Ne indreptam, noi pelerinii Cercului ASTRA Iernut, spre cetatile medievale Hunedoara si Deva. Dar acestea vor motiva alte legende ale toamnei�

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval