"IMPOSIBILA UITARE!„


Categorie: Editorial
|
02-08-2011
Nr: 836
|
Autor: LAZAR LADARIU
|
Pana cand va sosi momentul potrivit pentru un atac, vor trebui mentinute relatii pasnice cu Romania, insa trebuie folosita orice ocazie pentru a o izola diplomatic, iar in Transilvania trebuie sa-si mentina activitatea o organizatie iredentista activa.� Este usor de dedus ca aceste cuvinte sunt ale unui neprieten, ale unui dusman direct al Romaniei. Ele apartin amiralului fara mare si fara flota, Horthy Miklos, si au fost rostite in luna octombrie 1919. Deci, nici dupa un an de la Marea Unire de la 1 Decembrie din 1918, dupa ce Transilvania revenea la Patria-Mama, dupa nasterea Romaniei Mari. "Se-ntorc nepoti si stranepoti ai criminalilor, cu gandul sa preia mosiile confiscate de Statul Roman prin Hotarari ale Tribunalului Poporului din Cluj... Vin, in valuri, si �amatorii� de castele, palate, locuinte, paduri si pamant, in multe cazuri cu acte �potrivite� in laboratoare specializate. Si, caz unic in Europa, Statul Roman ofera orice!�. Aceste restituiri "in integrum�, de paduri, castele, edificii, case, pamanturi, se petrec in zilele noastre, uneori prin acte false, prin flagrante incalcari ale unor legi speciale, cu prevederi clare, valabile si azi! Cu aceste doua precizari isi prefateaza autorul, Constantin Mustata, cel de-al treilea volum din ciclul publicistic "Teroare in Ardeal�, cu subtitlul "Imposibila uitare�, aparut, recent, la Editura "Roza Vanturilor�. O carte a zbuciumului trairilor in mijlocul viforelor, o carte a suferintelor, a durerii si a jalei romanilor ardeleni. O carte scrisa dupa consultarea catorva mii de documente si ascultarea celor peste 3.000 de ore de inregistrare. O carte � obligatie morala si o datorie fata de inaintemergatorii nostri, fata de dramele unui intreg neam. Sa nu se uite! Nu spunea marele istoric Nicolae Iorga ca acela care isi uita istoria merita s-o retraiasca?! Gasim in cartea lui Constantin Mustata acea faimoasa � cum rar ne-a mai lasat un om politic roman! � declaratie a generalului Ion Antonescu, conducatorul Statului Roman, rostita la 1 Decembrie 1940, la trei luni doar dupa ce marile puteri europene, Germania si Italia,

dadeau partea de nord a Ardealului Ungariei horthyste si fasciste, prin oribilul si revoltatorul rapt teritorial - Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Un discurs patriotic, rar intalnit, o chemare la unitate a romanilor, la necesara unire "intr-un singur suflet�. Redam, spre ilustrare, doar cateva fragmente din celebrul discurs: "Frati ardeleni! Voi, care v-ati sfasiat sufletul si trupul; Voi, care ati parasit, inca o data, vetrele vietii si crucile mormintelor; Voi, care ati adaugat dureri noi la hrisovul suferintelor de veacuri; Nu deznadajduiti! Pe umerii vostri sta apasarea sfanta a datoriilor stramosesti. In aceasta clipa de ingenunchere, ingenuncheati ca sa auziti trosnetul de trupuri pe roata ale lui Horea si Closca; simtiti in sange clocotul de viata ardeleneasca a lui Avram Iancu si Imnul de redesteptare nationala al lui Muresanu. Plecati urechea la brazda stramoseasca si pastrati in cuget icoana gandurilor lui Lazar, Sincai si Saguna si cutremurati-va de biruinta mareata si vesnica a lui Mihai Viteazul. Ne-am nascut aici, suntem cei dintai asezati aici si vom pleca cei din urma. Vom muri aici, frati ardeleni, fiindca nu putem parasi ceea ce nu se poate parasi. Nici furtunile, nici trufiile, nici tradarile nu ne vor clinti�. Din Cetatea Unirii pleca, atunci, la 1 Decembrie 1940, aceasta imbarbatare, din partea unui mare patriot, un aparator al drepturilor noastre vesnice. Era o rostire, o exprimare a nadejdilor noastre cu hotararea ferma a pastrarii increderii in drepturile neamului. Din "Cetatea biruintei lui Mihai Voda, de la temeliile intregitoare de neam�, in numele trecutului si al maretiei lui, gandul conducatorului statului era la readucerea la Patria-Mama a partii furate, data, prin rapt, in "Salonul de Aur� al palatului vienez "Belvedere�, Ungariei horthyste. Un gand care se va infaptui peste patru ani! Caleidoscopic, precum in secventele unui film al intoarcerilor in memorie, se deruleaza "vizita� grandomana a lui Horthy la Satu Mare, la 5 septembrie 1940, insotit de primul ministru Teleki P�l, pe cal alb, si discursul lui primitiv, avand tinta Romania si romanii, culminand cu jignirea, cu insulta grava: "A sosit clipa salvarii de sub jugul puturos al romanilor�. Noi, romanii, eram facuti "opincari� si "mamaligari�. Noi, pentru el, eram "dusmanii nostri de secole�. Asa eram noi, romanii, etichetati pe pamantul nostru stramosesc, dat lui Horthy, prin dorinta "marilor conducatori� Adolf Hitler si Benito Mussolini. Asa a gandit ticalosul, plimbandu-se prin partea de nord, ocupata, a Ardealului, in acea luna septembrie 1940, pe la Baia Mare, Zalau, Oradea, Targu-Mures, Miercurea Ciuc. Atunci cand, pentru romani, "tot nordul Ardealului era un cimitir�! Si cand te gandesti ca, in zilele noastre, in secolul 21 si in mileniul trei, pe la Miercurea Ciuc, unii plimbau, la implinirea celor 70 de ani de la Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, fantoma lui Horthy, pe cal alb, prin visatul de ei (sa-si puna pofta in cui!) asa-zis Tinut Secuiesc! Multe lucruri noi si interesante, in premiera, gasim in acest volum al treilea din "Teroare in Ardeal�. De pilda, aflam date despre prima varianta de autonomie teritoriala, idee fixa a separatistilot de azi, cea a Republicii Calata, avandu-l, ca nas, pe arhitectul fascist Kos Karoly. Era, de fapt, gandul lui tocmai de Craciun 1918. Deci, imediat dupa Unire, el "croia� o republica autonoma, cu constitutie, moneda proprie, drapel si imn � asa cum iredentistii, neorevizionistii, extremistii si sovinii separatisti, de azi, concep, in mintile lor bolnave, asa-zisul Tinut Secuiesc! �, avandu-l presedinte pe Albrecht Lajos. Ciudat lucru, "republica� de la Calata includea localitati in care romanii erau 97-99%, fara sa fie macar intrebati! Si o curiozitate: Albrecht Lajos devenea, in anul 1960, ca si alti maghiari, care-si schimbau convingerile ca mantalele dupa ploaie, mare comunist! Din pacate, umbra Republicii Calata i-a urmarit pe cei care, in anul 1956, s-au gandit sa faca si ei tot o "republica�, macar o regiune autonoma, numita "Uniunea Romano-Ungara, cu capitala la Arad. Prim-ministru era Alad�r Szoboszlai, un preot romano-catolic, ministru al Apararii era un vanzator de neam � locotenent colonelul Constantin Draganita, comandantul unitatii de tancuri din Caracal, sotul fiicei lui Alexandru Moghioros! Urmarea? Din cei 57 de complotisti, 10 au fost executati, ceilalti au facut inchisoare pana la decretul de amnistiere din 1964. Asadar, complotul ruperii Ardealului a esuat! N-a esuat, insa, din pacate, celalalt complot impotriva Romaniei reintregite: Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, cu seria lui de consecinte tragice: 1.000 de romani ucisi, 16.000 � schingiuiti, peste 500.000 alungati din Ardeal, 100.000 de romani maghiarizati. Totul, sub lozinca: "Vrem patria fara valahi! Afara cu turma de valahi!�. Bineinteles, referirea era la patria lor ungureasca! N-a fost omis, in volumul al treilea al ciclului "Teroare in Ardeal�, un amanunt esential: acel 15 martie 1990, care, intr-un fel, amintea de septembrie 1940. Atunci, la 15 martie 1990, Guvernul Ungariei cerea permisiunea sarbatoririi Revolutiei Ungare in orasele Miercurea Ciuc, Cristuru Secuiesc, Targu-Mures si Albesti. Culmea ironiei, cei care au turnat gazul peste toleranta si rabdarea romaneasca si i-au dat foc atunci, in acea luna martie a minirazboiului civil, tocmai ei ii acuzau pe romani de "pogrom� si "genocid�. "Republica de la Targu-Mures�, cu chipul unei alte Regiuni Autonome Maghiare, nu s-a mai nascut. Din fericire! Uniunea Vatra Romaneasca a pus piciorul in prag, zadarnicind visul iredentist, spulberand ambitiile revansarde, extremist-sovine. Din pacate, atunci, la 20 martie, la Targu-Mures a avut loc "un spectacol tragic cu regizori inca nepedepsiti!�. Iar vinovatii, din partea maghiara, se stiu bine! Sa ne reamintim ce clama pe atunci M�thy�s Sz�r�s, presedintele interimar al Ungariei, cerand, imperativ: "drepturi individuale si colective, autonomie si autoguvernare, invatamant autonom in limba maghiara� pentru etnicii unguri din Romania. Fara comentarii! Nu-i omis din carte nici episodul din 16 august 1940 de la TurnuSeverin, unde, cu stiuta obraznicie, delegatia Ungariei sustinea ca

ungurii cer Ardealul, deoarece ar avea "titlu de posesiune milenara asupra Transilvaniei�. Schimbul de populatie, propus de partea romana, a fost respins. Ungaria vroia "spatiu vital�. Prioritatile erau Clujul si... secuii! Unii doreau atunci granita pe Feleac, Horthy o vroia pe Carpati! In caz de raspuns negativ, armata ungara era pregatita de atac. Spatiul aerian romanesc a fost violat de trei avioane unguresti care au aruncat manifeste, a fost bombardat chiar aeroportul de la Satu Mare, doua avioane fiind doborate. Sa vedem si cum au murit cei care se ating de Transilvania. Niciunul in patul lui! Hitler se sinucide, la 30 aprilie 1945; Benito Mussolini a fost impuscat, la 28 aprilie 1945, de Brigazile Garibaldi, aproape de lacul Como, apoi spanzurat cu picioarele in sus; Ciano, ginerele lui Mussolini, ucis in 1943; Istvan Csaky, ministrul ungar de Externe, moare, la 47 de ani; Teleki P�l, primul ministru, s-a sinucis la 3 aprilie 1941, dupa ce se lauda, la Cluj, la 15 septembrie 1940, ca "Ungaria si-a luat mireasa Transilvania�; Joachim von Ribbentrop, ministrul de Externe al Germaniei, condamnat in procesul de la N�renberg, a fost executat, la 16 aprilie 1946, prin spanzurare. Istoria noastra trece si prin Moftinul Mic, atunci cand "clopotele au amutit in zi de Pasti�, prin fortarea trecerii romanilor la Episcopia de Hajdudorog. Aceeasi istorie tragica trece si prin "ispravile� lui N�ndor Urm�nczy, criminalul de la Belis, pe care azi unii maghiari il vor in statuie, la Toplita Romana, tocmai langa Elie Miron Cristea, primul Patriarh al Romaniei! Fondator si conducator al Miscarii Iredentiste si Revizioniste impotriva Pacii de la Trianon, N�ndor Urm�nczy beneficiaza azi de o asociatie culturala, gratie unor cozi de topor dintre romani! El si fratele lui (Janos) au ucis, la Belis, 45 de romani, jumatate dintre ei fiind arsi de vii, de "Detasamentul mortii� pe care-l conducea. Astfel de fapte, precum si cele (din 5 decembrie 1918) de la Targu-Lapus, unde 24 de romani au fost ucisi, alti 90 grav raniti, nu pot fi prescrise vreodata! Foarte multe sunt paginile memorabile ale cartii, despre Maria Puia, eroina de la Blaj, care a sfarsit tragic dupa ce a multiplicat si a difuzat poezia "Ardealul� a lui Radu Cosmin, despre opinca romaneasca inaltata de ostasii romani pe Parlamentul de la Budapesta, despre ocuparea capitalei ungare, de generalii Traian Mosoiu, Gheorghe Mardarescu si Stefan Panaitescu, in august 1919, despre extazul si agonia aventurierului Bela Kun, omul lui Lenin, devenit sef al Republicii Sfaturilor ungare. N-au fost ocolite nici crimele din august, octombrie si noiembrie 1944, de la Pechea � Covasna si Craiesti, uciderea bestiala a protopopului Aurel Munteanu din Huedin, omorurile oribile de la Ip, Traznea, Muresenii de Campie si Sucutard, nici episodul din 15 septembrie 1940, cand, din ordinul locotenentului Vasv�ry Zoltan, organizatorul principal al masacrului de la Ip, condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din Cluj, au fost ucisi 157 de romani, "ciuruiti, spintecati cu baioneta�. Cand cineva se ruga sa fie puse cruci la capataiul romanilor ucisi, el a raspuns: "Cainilor nu le trebuie cruce!�. Un holocaust al Ardealului, plecand de la acel indemn la crima � "Nincs kegyelem!� ("Fara mila!�) al lui Dadai Lorand (D�cso Csaba)! Unul dintre urmasii criminalului de la Traznea, fostul portar al ASA, Baji, vrea inapoi averea, adica averea inaintasilor criminali! Din pacate, sunt uitate, repede, de unii, masacrele de la Sarmasu, din 16 si 17 septembrie 1944, in care 126 de oameni (52 de femei, 31 de barbati si 43 de copii) au fost ucisi, de la Prundu Bargaului, din 6 octombrie 1944, incendierea satului Deleni cu aruncatoarele de flacari, crimele de la Podul Harcana � Turda, de la Ginta, Tarian (Bihor), Salonta (exterminarea celor 18 tigani), Aita Seaca (uciderea ostasilor romani muribunzi), Moisei (la 14 octombrie 1944), comise de catre cei crescuti in "cultul barbariei�. Iar in aceste vremuri, lui V�sv�ry P�l, mort in batalia de la Fantanele � Mariselu, la 6 iulie 1849, UDMR ii ridica monument la Izvorul Crisului, inmultind monumentele non-grata ridicate pe pamantul Ardealului, in memoria calailor, a ucigasilor romanilor ardeleni. Am considerat ca-i necesar sa redam, in final, acel "Acuz!� cu care se deschide cartea a treia din "Teroare in Ardeal�: "Ii acuz pe cei care se joaca de-a Tara! Ii acuz pe cei care n-au pazit cu demnitate, si chiar cu pretul vietii, harta Tarii! Ii acuz pe cei ce-au tradat, vandut si vand inca Tara, cu agoniseala ei de milenii, lasand-o batjocorita si mutilata de interese straine. Ii acuz pe cei care n-au inteles nimic din �Lectia Wiesenthal�, lasandu-i pe criminali sa misune in voie, dupa ce au ucis vieti omenesti si destine ale romanilor, in vremea Diktatului de la Viena! Ii acuz pe cei care au tradat destine romanesti, fara sa raspunda cu pretul propriei libertati! Ii acuz pe cei care au facut si fac legi spre a le sluji interesele si orgoliile! Ii acuz pe cei care, pentru a-si implini interese meschine, sunt gata sa recurga la orice compromisuri: sa-si tradeze limba, fiinta nationala si credinta! Ii acuz pe cei care nesocotesc mostenirea de milenii a romanilor! Ii acuz pe cei care, sub scut etnic, sapa la temelia statala, semanand dezordine si dezbinare, pretinzand, in numele �drepturilor omului�, tratamente specifice �raselor superioare�! Ii acuz pe cei care au incredintat lupilor misiunea de a fi paznici de oi si abia alfabetizatilor, pe cea de dascali! Ii acuz pe cei care rescriu si ne falsifica istoria! Ii acuz pe cei alesi de romani sa conduca tara, pentru transformarea ei in proprie feuda si tradarea juramantului!�. "Teroare in Ardeal�, volumul al treilea, lansat in premiera la TarguMures, de Constantin Mustata, este o carte care trebuie citita cu rabdare si in reluare. In paginile ei sunt cuprinse multa durere, jale si suferinta. Acolo-i durerea unui neam! Neam nascut crestin, tolerant si bland, noi, romanii, iertam, dar nu uitam!

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval