„Din sânul maicii mele"

Distribuie pe:

Unul dintre simbolurile cele mai importante ale oricărei țări este Imnul. Alături de Drapel și Stemă, Imnul reprezintă sinteza valorilor, idealurilor poporului care îl cântă. De asemenea, poate reprezenta simbolul casei regale (în cazul statelor monarhice) sau, și acesta este și cazul cântecului „Deșteaptă-te, române!", un cântec de luptă.

După adunarea de la Blaj de pe Câmpia Libertății (3/15 mai 1848), în rândurile opiniei publice românești emoția era febrilă. Împrejurările în care a fost scrisă celebra poezie sunt descrise de soția lui Andrei Mureșianu, Susana, în consemnarea profesorului Moroianu: „…prin a doua jumătate a lunii mai 1848 erau adunați la Brașov mai mulți fruntași ai românilor din Principate, între care Bălcescu, unul sau amândoi frații Brătieni, Magheru, Cezar Bolliac, Alecsandri, Gh. Sion, Bolintineanu, frații Golești și alții, dintre care unii se înapoiaseră de la Adunarea Națională din Blaj, la care luaseră parte. În Brașov, acești fruntași din Țara Veche se întâlneau adeseori cu fruntașii locali ai românilor, cum erau cei doi Mureșeni, Iacob și Andrei, cu Bariț, cu protopopul Popazu și cu dr. Vasici. (…) De la o asemenea întrunire s-a întors odată, pe la finea lui mai, bărbatul ei, târziu după miezul nopții, fiind foarte agitat. El nu s-a culcat, ci

s-a așezat la masa de scris și a scris până târziu, după ce se făcuse ziuă, mai sculându-se din când în când de la masă și plimbându-se prin odaie, citind din ceea ce scrisese. Erau strofe din Deșteaptă-te, române!"

Dacă paternitatea versurilor este incontestabilă - poetul și ziaristul pașoptist Andrei Mureșianu (1816-1863) -, compozitorul este controversat, încă. Întrucât în numeroase publicații părerile sunt împărțite cu privire la paternitatea melodiei, și fără să avem pretenția ultimului cuvânt, voi menționa următoarea variantă.

Pentru a răsuna și mai puternic în conștiința maselor, versurile trebuiau cântate. Poetul Andrei Mureșianu a căutat mult timp o melodie după care să compună un sonet pe care să îl cânte împreună cu amicii, când se adunau în grădina rudei sale, parohul Bonifatie Pitiș, pentru aerul curat și cireșele de mai. La o petrecere de seară, cantorul George Ucenescu - student al d-lui Anton Pann - a cântat mai multe melodii, printre care și cântecul popular „Din sînul maicii mele", la modă în acele vremuri. La petrecere au fost invitați mai mulți fruntași ai Revoluției de la 1848, unii dintre ei abia întorși de la Adunarea Națională de la Blaj. Duminica următoare, grupul s-a strâns din nou în Grădina lui Țimăn și a cântat melodia adaptată de George Ucenescu, pe versurile lui Andrei Mureșianu.

Dacă poezia s-a bucurat de la început de mare popularitate, Andrei Mureșianu și Anton Pann își dispută paternitatea melodiei. Soția lui Andrei Mureșianu, Susana, relatează într-o însemnare, următoarele: „Andrei Mureșianu și-a luat băieții de români de la Gimnaziul catolic din localitate și băieții de la Școala primară a neguțătorilor români și s-a dus cu ei pe Tâmpa, cântând „Deșteaptă-te, române!", după o melodie veche, tărăgănată, intitulată «Din sânul maicii mele» care i s-a potrivit. Când s-a coborât de pe Tâmpa, băieții îl cântau de minune.

Imnul „Deșteaptă-te, române!", izvorât din vremurile zbuciumate ale istoriei naționale, care s-a bucurat de mare popularitate în rândul revoluționarilor, a fost, ca și „Treceți batalioane române Carpații!" și „Pui de lei", pe placul milioanelor de luptători pentru libertatea și dezrobirea românilor.

Pe lângă Tricolor, Imnul național este cel care ne reprezintă pe noi, ca români, oriunde am merge în lume, este un însemn oficial, răsună triumfal, în competițiile sportive. Este ceea ce ne reprezintă și ceea ce trebuie să respectăm și să onorăm cum se cuvine. În anul 1998, Parlamentul României a proclamat ziua de 29 iulie ca ,,Ziua Imnului Național al României". Această zi festivă este un prilej de a fi mândri de istoria, de cultura și de moștenirea noastră spirituală.

Lasă un comentariu