Interviu cu col. (r) dr. Gheorghe Raţiu, fost şef al Direcţiei de Informaţii Interne
Colonelul (r) doctor Gheorghe Raţiu a fost, până la pensionare - februarie 1990 - şef al Direcţiei de Informaţii Interne (Direcţia I) din Departamentul Securităţii Statului. Serviciul 2 din cadrul acestei Direcţii avea în competenţă şi organizarea activităţilor informative în interiorul comunităţii maghiare din România, pentru cunoaşterea acţiunilor de natură extremist naţionalistă care ar fi putut afecta siguranţa statului. Bun cunoscător al problemei, doctorul Gheorghe Raţiu, după pensionare, a scris volumul „CALVARUL", editat în anul 2012, în care prezintă istoricul extremismului maghiar în România. Chiar din textul introducerii, autorul atrage atenţia cititorilor că „parcurgând paginile acestui volum, să nu facă greşeala de a confunda poporul maghiar, în întregul său - respectiv comunitatea maghiară din România - cu extremiştii naţionalişti".
Recent, doctorul Gheorghe Raţiu a acordat un interviu ziarului nostru pe marginea acestui volum, pe care îl redăm în cele ce urmează.
- Cităm din aceeaşi lucrare (Henrietta M. Tichner: „România şi minorităţile sale religioase", 1925), al cărei rezumat este cuprins în volumul dvs.: „Am petrecut mai multe săptămâni, în câteva rânduri, în cursul mai multor ani, între secuii din România, care, potrivit Raportului Comisiei Cornisch, sunt asupriţi, terorizaţi, subjugaţi şi incapabili să-şi vorbească limba". Păi, astăzi europarlamentarul Tõkés spune exact aceleaşi lucruri în Parlamentul European şi nu numai…
- Tõkés László este unul din clericii maghiari cu o activitate extremist naţionalistă intensă, motiv pentru care l-am şi menţionat în răspunsul la întrebarea anterioară. Cred că pentru cititorii dumneavoastră sunt utile câteva informaţii despre activităţile antiromâneşti ale episcopului Tõkés László.
În volumul „CALVARUL" remarcam că din 1984, pe frontul luptei aparatului Securităţii din România cu inamicii ungarişti, a apărut şi cazul lui Tõkés László, ca fiind ieşit din comun. El este unul din cei 8 sau 9 copii ai pastorului reformat István Tõkés, fost profesor şi rector la Institutul Teologic Reformat din Cluj şi vicar al Episcopiei. Purtând masca unui cleric reformat neimplicat în activităţi revizioniste maghiare, István Tõkés a indus în eroare autorităţile comuniste ale vremii, fiind propus şi ales, în mai multe legislaturi, deputat în Marea Adunare Naţională. În realitate el nutrea cele mai ascunse sentimente ale revizionismului maghiar, educându-şi, cu discreţie, toţi copii în spiritul activismului doctrinei ungariste.
László Tõkés, după absolvirea Institutului Teologic Reformat din Cluj, a fost repartizat pastor la o parohie din judeţul Braşov. Aici nu s-a acomodat, a cerut şi a obţinut mutarea la o parohie de lângă municipiul Dej, motivând că vrea să fie mai aproape de părinţi. Realitatea era însă alta. Încă din anii studenţiei făcea parte dintr-un anturaj de tineri maghiari din Cluj, activişti ai curentului revizionist ungarist, împreună editând o revistă clandestină cu caracter extremist, intitulară Ellenpontok (Contrapuncte), publicaţie care îşi propunea să întreţină spiritul revanşard ungarist în mentalul tinerilor intelectuali maghiari din Transilvania. Aşa a intrat în atenţia Securităţii, care a început să-l urmărească informativ, atât la Cluj, cât şi în parohia din Dej, unde sub acoperirea unor şedinţe de catehizare a tineretului, în realitate ţinea şedinţe de îndoctrinare ungaristă.
După o anchetă bisericească, Episcopia Reformată din Cluj l-a exclus din cler pentru comportament imoral
Tõkés László nu era atât de „sfânt" pe cât voia să pară. Din documentele existente în arhiva Episcopiei Reformate din Cluj rezultă că în urma reclamaţiilor unor părinţi, enoriaşi ai Parohiei de la Dej, potrivit cărora pastorul avea comportament imoral, după o anchetă bisericească a fost mutat disciplinar la Parohia din Sâmpetru de Câmpie, unde, refuzând să meargă, a fost exclus din cler. Situaţia creată a fost folosită de Centrala ungaristă de la Budapesta, care l-a transformat într-un martir al maghiarimii revizioniste, invocându-se că toate necazurile acestuia se datorau Securităţii române, fiind persecutat pentru sentimentele sale politice. Realitatea este că Securitatea nu avea nici un interes să intervină pentru mutarea lui Tõkés László dintr-o parohie în alta, deoarece organizarea supravegherii într-o localitate presupune efort şi timp. Şi, cu atât mai puţin, Securitatea nu a intervenit pentru a fi exclus din cler, ştiind că, pe de o parte, acest fapt îl va victimiza şi va fi folosit în propaganda ungaristă, iar pe de altă parte, şomer fiind, revenind la casa părintească de la Cluj, îşi putea relua legăturile şi activitatea antiromânească alături de cei din gruparea „Ellenpontok", care tocmai se destrămase.
A evacuat cu forţa o văduvă la o săptămână după moartea soţului şi şi-a asumat ilegal rolul de pastor
La intervenţia tatălui său pe lângă episcopul László Papp de la Oradea, acesta l-a reîncadrat pe László Tõkés pe un post de capelan la Parohia Reformată din Timişoara, considerând că preotul paroh, un om autoritar, îl va putea ţine în ascultare pe tânărul şi „neastâmpăratul" cleric. Dar s-a înşelat. La puţin timp după instalarea la parohia din Timişoara, Tõkés László şi-a reluat activităţile ungariste, instruit, după cum s-a stabilit pe parcurs, de Centrala ungaristă de la Budapesta. La scurt timp, Tõkés László a intrat în conflict cu pastorul. Conflict care a evoluat atât de mult, încât după o altercaţie, pastorul fiind cardiac, a decedat.
La o săptămână după înmormântarea pastorului, Tõkés László, cu ajutorul unor tineri enoriaşi pe care îi atrăsese în anturajul său, a evacuat forţat din locuinţă pe văduva acestuia, arogându-şi ilegal rolul de pastor. Parohia fiind de grad superior, Tõkés László nu putea fi numit pastor, neîndeplinind condiţiile cerute de regulile bisericeşti (vechime şi calificative). În consecinţă, episcopul László Papp a numit în funcţia de pastor o altă persoană, care a condiţionat preluarea postului de paroh numai după plecarea lui Tõkés László din Timişoara. Tõkés László a fost mutat la o parohie din judeţul Sălaj. Refuzând să părăsească Parohia din Timişoara, episcopul a cerut judecătoriei o hotărâre de evacuare, ceea ce s-a şi petrecut, după ce, 2-3 zile, susţinătorii lui Tõkés László au desfăşurat o mică acţiune de protest.
Rolul lui Tõkés - legat artificial de evenimentele revoluţionare care au avut loc la Timişoara
Comandamentele de la Budapesta (occidental, sovietic şi cel al Centralei ungariste), care urmăreau evoluţiile din România în vederea găsirii momentului propice pentru a declanşa o mişcare care să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, au folosit prilejul micului protest al enoriaşilor reformaţi din Timişoara pentru a mobiliza acolo, efective pregătite în tabăra de la Bicske. Aşa a fost legat artificial rolul lui Tõkés László de evenimentele revoluţionare care s-au declanşat la Timişoara, începând cu ora 17:00, în după-amiaza zilei de 16 decembrie 1989. Între enoriaşii din faţa parohiei reformate care încercau împiedicarea evacuării lui Tõkés László şi grupul insurgenţilor care au declanşat actele de dezordine din Piaţa Maria nu a existat nici o legătură, ele au fost folosite, cum am mai spus, ca pretext pentru acţiunea grupului insurgenţilor pregătiţi în acest scop în Ungaria.
Tõkés László nu este, aşa cum eronat a fost prezentat, „eroul revoluţiei de la Timişoara", ci un impostor care s-a folosit de eroarea care nu a fost înlăturată nici astăzi, pentru a-şi construi o „carieră"
de unealtă a extremismului ungarist în confruntările cu statul român. Şirul activităţilor antiromâneşti desfăşurate de Tõkés László după decembrie 1989 este bine-cunoscut şi nu voi insista asupra lor. Susţinerea activităţii antiromâneşti desfăşurată de Tõkés László în ultimii ani, de către Forumul Democrat al Maghiarilor, Partidul Jobbik şi unii oficiali din Ungaria, nu trebuie să ne surprindă. Este însă îngrijorător faptul că el găseşte sprijin şi în România, iar autorităţile noastre se fac că nu se întâmplă nimic.
(Va urma)
Foto: Tõkés László în 1989
