Există cetăţeni cârcotaşi, chiar şi din rândul celor ce se declară creştini, care se trezesc comentând, de ce se construiesc atât de multe biserici ortodoxe? Le reamintim că se construiesc şi biserici ale cultelor protestante şi case de rugăciuni pentru cultele neoprotestante recunoscute de stat, poate mai multe decât pentru credincioşii majoritari din România. Departe de noi intenţia de a comenta aspectele legate de ctitoria lăcaşurilor de cult pentru numeroasele Biserici neoprotestante, în definitiv, Constituţia României garantează libertatea de credinţă a cetăţenilor, şi atâta timp cât nu practică prozelitismul nu deranjează. Nu comentează nimeni numărul mare de crâşme, baruri, restaurante, răsărite precum ciupercile după ploaie şi în cele mai izolate cătune. Cu banii care se cheltuiesc într-o crâşmă în decursul unui an se poate construi o biserică nouă. Se spune în popor că dacă vrei să te convingi cât de valoroşi sunt cetăţenii unei localităţi, în primul rând, să vezi cum le arată biserica.
Potrivit învăţăturii creştine, Biserica este întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos pentru ca ea să continue propovăduirea învăţăturii Sale, în aşa fel ca oricine va crede în El să ajungă la cunoştinţa adevărului şi să se mântuiască. Biserica Ortodoxă, ca şi celelalte biserici, este folositoare pentru binele credincioşilor, pentru cunoaşterea adevărului credinţei creştine şi desăvârşirea morală a oamenilor. Credincioşii au datoria de a preţui şi a iubi Biserica şi de a îndeplini cu sfinţenie datoriile faţă de ea, ei sunt datori să creadă adevărurile creştine în forma în care le propovăduieşte biserica şi să-şi întocmească viaţa după ele. Creştinul trebuie să-şi dea toată silinţa pentru păstrarea, întărirea şi răspândirea credinţei creştine, să o apere cu tot curajul de răstălmăcirile eretice, amintindu-ne de cuvintele Mântuitorului: „De cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, de acesta şi Fiul Omului se va ruşina când va veni întru Slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri" (Luca 9,26). Creştinul trebuie să împlinească poruncile sfintei Biserici cu privire la frecventarea bisericii, ţinerea posturilor de peste an, mărturisirea păcatelor, primirea Sfintei Cuminecături, să se supună ierarhiei şi disciplinei bisericeşti (Luca 10,16); să iubească şi să cinstească pe cei care îndeplinesc slujbele bisericeşti, îngrijindu-se de cele necesare vieţii lor, după cuvintele Sfintei Scripturi: „Vrednic este lucrătorul de hrana sa" (Matei 10, 10) şi: „Aşa a rânduit şi Domnul celor ce propovăduiesc Evanghelia, să trăiască din Evanghelie" (I Cor., 13-14). Credincioşii care respectă Biserica lui Hristos lucrează rodnic spre binele lor şi al întregii omeniri.
În judeţul Mureş s-au construit biserici noi şi în timpul regimului socialist şi se construiesc în continuare spre cinstea credincioşilor, conştienţi că Biserica este Familia lui Dumnezeu, că în Biserică ne găsim liniştea sufletească, nădejdea şi credinţa, trei virtuţi de bază care ne fac viaţa fericită într-o lume tot mai încercată de ură, patimă şi nesiguranţă pentru ziua de mâine.
Luni, 28 septembrie, a fost o zi istorică pentru cele 25 de familii ortodoxe din satul Porumbeni, comuna Ceuaşu de Câmpie, prilejuită de punerea Pietrei de temelie pentru o nouă Biserică ortodoxă, cu hramul Sfântul Vasile cel Mare. Au participat la slujba de sfinţire Înalt Preasfinţitul Irineu - Arhiepiscopul Alba Iuliei, Prea Cucernicul părinte Olimpiu Zahan - protopopul Târgu-Mureşului, preoţi din parohiile vecine, credincioşi din Porumbeni şi Voiniceni. Într-un emoţionant cuvânt de învăţătură Arhiereul a vorbit despre rolul şi importanţa Bisericii în comunitatea creştină şi a evocat viaţa Sfântului Vasile cel Mare, teolog, cărturar şi întemeietor de aşezăminte sociale (vestitele Vaseliade) azile pentru bătrâni bolnavi, cămine pentru orfani, azile pentru bătrâni şi spitale. Înalt Preasfinţitul Irineu le-a spus celor prezenţi că Locaşul bisericesc, prin lucrările sfinţitoare care se săvârşesc în el, este Casa Domnului, este Familia lui Dumnezeu în care se realizează comuniunea care ne scoate din izolare, locul unde găsim mângâierea divină. Dacă într-o localitate cu numai 25 de familii de ortodocşi români şi 15 familii de rromi ortodocşi se va ridica o poartă a cerului, încă nu suntem pierduţi, chiar dacă populaţia este îmbătrânită. Noua ctitorie rămâne ca o mărturie peste veacuri despre statornicia românilor în dreapta credinţă ortodoxă.
