Ioşca este un ţigan sărman, trecut de 60 de ani, supravieţuitor din ajutor social şi cu resturi alimentare aruncate de cetăţeni în containerul din spatele blocului. Preşedinta asociaţiei de locatari îi plăteşte câţiva lei pentru că face curăţenie, după ce gunoiul este ridicat de maşinile Salubriserv. Omul este harnic şi îşi onorează obligaţiile cu brio. Într-o dimineaţă, în timp ce duceam sacul cu gunoi, l-am găsit trist, chircit într-un colţ al gheretei, trăgând cu sete dintr-un chiştoc de ţigară. Am rămas surprins, fiindcă, de obicei era bine dispus şi-mi răspundea zâmbind la salut. „De ce eşti aşa de supărat, n-ai dormit bine astă noapte?", l-am întrebat, oferindu-i o ţigară. M-a privit cu tristeţe şi mi-a relatat cum i s-au confiscat peturile şi că Poliţia Locală le interzice ţiganilor să mai colecteze deşeuri din gheenele de gunoi, pe motiv că ţiganii provoacă dezordine, împrăştie gunoiul şi fac mizerie. Nu i-am dat dreptate şi am plecat fără să continuăm discuţia, mai ales că şi eu am fost nemulţumit de multe ori când îi vedeam cu câtă sălbăticie împrăştiau gunoiul menajer în căutarea de peturi, pe care să le vândă la un centru de colectare pentru câţiva lei, bani de o pâine, un pachet de ţigări şi ceva de ale gurii, în valoare de maxim 40 de lei, cât câştigă o echipă formată din doi oameni într-o zi. Până la un punct, iniţiativa Primăriei, de a trimite Poliţia Locală să interzică colectarea de peturi, este lăudabilă. Demersul este ideal în condiţii normale, când cetăţenii sunt încurajaţi în depozitarea selectivă a deşeurilor, prin amplasarea de containere speciale, pentru hârtie, sticlă, material plastic. În plus, să se iniţieze un program susţinut, real, fără formalism, de educare a populaţiei, în şcoli, în mass-media locală, prin asociaţiile de locatari, în biserici, şedinţe organizate de Poliţia Locală în cartiere, nu neapărat cu sancţiuni aplicate ţiganilor. Amenzi, pe care, în mod sigur nu le vor achita. Atâta timp cât administraţia municipiului Târgu-Mureş nu a reuşit să perfecteze colectarea diferenţiată a gunoiului menajer, iar cetăţenii nu sunt conştienţi că păstrarea curăţeniei într-un oraş, care s-a vrut capitală culturală europeană, depinde în primul rând de fiecare dintre noi, confiscarea de la ţigani a peturilor şi amenda contravenţională este un „abuz." Mai amintim şi faptul că nefericiţii, care colectau peturile şi deşeurile de hârtie sau fierul vechi, ar trebui felicitaţi, încurajaţi, fiindcă sunt singurii care se implică în recuperarea deşeurilor, materie primă pentru industrie, în care s-a investit energie şi muncă. Păcat să ajungă aceste materii prime la Groapa de gunoi din Cristeşti, deoarece, cea de la Sânpaul, în care s-au investit milioane de euro, rămâne nefolosită, în pericol de degradare. Înainte de a fi amendaţi cetăţenii care se implică în colectarea deşeurilor, instituţiile statului abilitate de lege ar trebui să cerceteze şi să-i sancţioneze pe cei din cauza cărora investiţia de la noua groapă de gunoi nu este funcţională. Ştim că subiectul este delicat, că în spatele afacerii cu gunoaiele sunt interese financiare serioase. Am aflat că Primăria municipiului Târgu-Mureş a pregătit un amplu program pentru curăţenia de primăvară în toate cartierele şi că a încheiat un contract cu Penitenciarul Targu-Mureş, în vederea asigurării forţei de muncă, Societatea Salubriserv fiind în insolvenţă. Să-mi fie cu iertare că amintesc, din nou, despre importanţa implicării cetăţenilor în păstrarea curăţeniei pe străzi. Poate dacă cei care caută prin gunoaie, dacă văd atitudinea civică a cetăţenilor, manifestă mai multă atenţie atunci când caută materiale reciclabile, fără să provoace mizerie în jurul containerelor, şi, în mod sigur, poliţiştii pot fi mai indulgenţi cu sancţiunile. Până în primăvară, la curăţenia de Paşti, vinovat rămâne tot omul sărman…
