Elie Miron Cristea şi Conferinţa învăţătorească din Jabeniţa - 1898

Distribuie pe:

O foarte mare importanţă o constituie Conferinţa învăţătorească desfăşurată în localitatea Jabeniţa, cercul Reghin, în anul 1898. În Protocolul luat în prima şedinţă a Conferinţei învăţătoreşti din cercul Reghinului ţinută la 18/30 august 1898 în comuna Jabeniţa se spune că preşedinte a fost Dr. Elie Cristea, comisar consistorial, iar notar a fost George Cazan.

După serviciul divin pentru invocarea Duhului Sfânt, adunându-se învăţătorimea întrunită şi un mare număr de preoţi din apropiere, în frunte cu proto-presbiterii tractuali Galaction Şagău şi Nicolae Măneguţiu în şcoala confesională din localitate, comisarul consistorial Dr. Elie Cristea, prin o luare de cuvânt mai lungă indicând asupra însemnătăţii educaţiei în general şi greutăţii şi responsabilităţii împreunate cu chemarea frumoasă de învăţător, precum şi asupra valorii conferinţelor învăţătoreşti, declară între aplauzele vii ale celor prezenţi conferinţa deschisă.

La discursul comisarului răspunde protopresbiterul tractual Galaction Şagău salutând pe comisarul consistorial Dr. Elie Cristea în tractul său şi dorindu-i succes precum în celelalte ocupaţii ale sale aşa şi în această nouă misiune. Membrii participanţi iau cu plăcere la cunoştinţă salutul protopresbiterului. Trecând la ordinea de zi, la propunerea învăţătorului Zaharie Frandeş se aleg doi notari în persoanele învăţătorilor Dumitru Moisin şi George Cazan. Le citeşte lista învăţătorilor obligaţi a participa la conferinţă şi se constată că absentează: din tractul Reghinului: Grigorie Demian, Cuieşd şi Andrei Tiru. Din tractul Vaşarhei: N. Piroşca din Sângeorgiu de Pădure, Oprean Teodor, din Laslău român, Pogăcean Nicolae, din Nazna, şi Dobre Ioan din Şoimuş. Fiind timpul înaintat şi şedinţa se încheie stabilindu-se termenul pentru şedinţă orele 4 p. m.

În Protocolul luat în a II-a şedinţă a Conferinţei învăţătoreşti din cercul Reghinului, ţinută la 18/30 august 1898 în comuna Jabeniţa preşedinte era Dr. Elie Cristea, comisar consistorial, iar notar a fost George Cazan. Fiind prezenţi toţi şedinţa se deschide la termenul stabilit, la ora 4. Se pune la ordinea zilei alegerea unei comisii pentru verificarea tuturor protocoalelor. Se alege o comisie constatatoare din Zaharie Frandeş şi Teodor Pescăruş. Se citeşte tema I „Care este metodul cel mai bun pentru a dezvolta în şcolari simţul religios moral" încredinţată, din partea comisarului consistorial spre elaborare învăţătorului Zaharie Frandeş. Acesta îşi citeşte tema lucrată în scris. Comisarul consistorial după citirea temei deschide discuţii asupra ei. Se încinge o discuţie vie asupra acestei teme, la care iau parte mai mulţi învăţători, făcând observaţii meritorii cu deosebire învăţătorii Dumitru Moisin şi Ioan Radu, precum şi preoţii-directori şcolari Ioan Duma, Vasile Duma şi Grigore Nicoară. Ultimul a insistat mai mult asupra lacunelor mai însemnate din lucrarea citită de domnul Frandeş, iar pe urmă comisarul consistorial a întregit rezolvarea temei prescrise, expunând într-o vorbire de aproape o oră toate mijloacele de educaţie menite a contribui la dezvoltarea sentimentelor religios-morale în elevi. Cu deosebire a ridicat şi dezvoltat mai pe larg mijloacele neaccentuate în tratarea învăţătorului Z. Frandeş şi modului de purcedere spre ajungerea la rezultatul dorit, arătând că îndeosebi religia creştină este mai bogată în învăţători care dau în această privinţă cel mai bun material. La urmă constată comisarul consistorial că învăţătorii şcolilor confesionale prin propunerea religiei au să urmărească şi acel scop dacă trezesc în elevii lor o nemărginită dragoste faţă de Biserica strămoşească ortodoxă română, a cărei însemnătate o scoate la iveală prin dovezi istorice. Învăţătorii şi-au făcut notiţe despre mijloacele pentru dezvoltarea sentimentelor religios-morale, notându-şi mai ales instructiva expunere făcută asupra obiectului din partea comisarului consistorial. La urmă se constată că pe baza discuţiilor mai mult teoretice din timpul şedinţei ar fi foarte instructiv a se preda în mod practic un obiect de această natură, astfel la conferinţă preotul Ioan Duma propune ca cel puţin pe anul viitor să se însărcineze unul dintre învăţători cu elaborarea şi predarea unei prelegeri practice, iar conferinţa decide: că învăţătorul Zaharie Frandeş se însărcinează a dezvolta în conferinţa anului proxim tema practică: „Viaţa şi faptele arhiereului Sava Brancovici ca tip de bărbat religios-moral şi model de ortodox". Fiind timpul înaintat şedinţa se încheie anunţându-se şedinţa proximă pentru următoarea zi la ora 8.

În Şedinţa III preşedinte a fost Dr. Elie Cristea, comisar consistorial, iar notar a fost învăţătorul Dumitru Moisin. Şedinţa se deschide la ora 8. Se pune la ordinea zilei tema „Pre lângă cari iese din circulară", cu a cărei prelucrare şi expunere în plenul conferinţei comisarul consistorial a însărcinat pe învăţătorul Ioan Cosariu din Ibăneşti. Acesta îşi citeşte lucrarea sa, compusă cu multă atenţie şi cunoştinţă de cauză, expunând părerile sale pe care şi le-a câştigat atât din pregătirea sa teoretică, cât şi din experienţele sale de învăţător practic. La urmă face următoarea propunere: „Considerînd că învăţătorilor noştri de la sate nu le stau la dispoziţie toate izvoarele necesare pentru a se dumiri pe deplin asupra chestiunii remuneraţiunilor în şcoală să se recerce Venerabilul Consistoriu a însărcina pe unul dintre bărbaţii de şcoală a expune în un tratat special vederile pedagogilor mai valoroşi asupra acestei întrebări". Terminând învăţătorul I. Cosariu începe o discuţie mai lungă asupra acestui obiect la care au luat parte III învăţători susţinând propunerea lui Cosariu. La urmă ia cuvântul comisarul consistorial şi notifică conferinţei că este gata a satisface dorinţei generale întrucât tocmai s-a pregătit a prezenta în şedinţă un tratat al său „asupra remuneraţiunilor şi pedepselor în şcoală", care cuprinde părerile multor pedagogi eminenţi şi mai noi asupra acestei chestiuni. Comisarul consistorial citeşte apoi tratatul său, întregindu-l prin aplicări: adecvate şi lungi, aşa încât fiecare l-a putut înţelege, câştigându-şi folositoare cunoştinţe. În fine îşi exprimă complezenţa mulţumit şi pentru amănunţita expunere a acestui obiect şi îşi exprimă dorinţa de a se face accesibil acel tratat pentru toţi învăţătorii. Fiind toţi obosiţi şi exprimându-şi dorinţa a termina şedinţele înainte de înserare se suspendă pe 15 minute.

Redeschizându-se şedinţa, se citeşte lucrarea învăţătorului Elie Sulariu asupra planului de învăţământ. Conferinţa constată că învăţătorul E. Sulariu a expus unele directive principiale de luat în considerare la elaborarea unui plan de învăţământ, apare apoi părerea că este nevoie să se instituie o comisie de specialişti, care să fie însărcinată cu amănunţita studiere a reformării planului de învăţământ. Fiind obiectele epuizate comisarul consistorial ţine un „avântat" discurs, prin care însufleţind cu argumente alese corpul învăţătoresc pentru cariera lor, le pune la inimă conştiinţa de împlinire a datorinţelor lor, considerându-se nu ca nişte slujbaşi ordinari, ci ca nişte apostoli, ca nişte lucrători la înaintarea culturală a poporului român. În fine ia cuvântul învăţătorul Dumitru Moisin şi constatând că din bunele poveţe şi specialele îndrumări date de comisarul preşedinte toţi învăţătorii au profitat foarte mult, mulţumeşte comisarului pentru înţeleaptă conducere a conferinţei. Cu acestea, între aclamările tuturor se declară conferinţa de încheiată.

Se cuvine să amintim şi de o dare de seamă asupra conferinţei învăţătoreşti din Jabeniţa—Reghin, elaborată de Dr. Elie Miron Cristea comisar consistorial, elaborată la Sibiu, la data de 1 septembrie 1898. Aici el prezintă detailat modul în care s-a desfăşurat conferinţa, discuţiile care au avut loc, perspectivele, absolut tot ce a ţinut de acea conferinţă. Referindu-ne la cuvântarea lui Elie Miron Cristea ţinută la Conferinţa Învăţătorească din Jabeniţa—Reghin, putem spune că aceasta este una într-adevăr memorabilă.

În concluzie putem spune că toate aceste conferinţe - precum şi cea de la Jabeniţa -, erau extrem de folositoare, îşi atingeau obiectivele propuse, erau un prilej potrivit de întâlnire şi comunicare între învăţători.

Lasă un comentariu