Cadastrul terenurilor agricole, cea mai grea problemă pentru fermieri

Distribuie pe:

Interlocutor Constantin Bîrlean, fermier din Fânaţele Bandului

- Sunteţi cunoscut în judeţ printre fermierii care fac cinste agriculturii mureşene, prin producţiile realizate an de an în exploataţiile din cultura vegetală. Anul trecut aţi realizat la sfecla de zahăr o cultură de aur, cu o producţie de 86 tone/ha, la nivelul celor din Franţa. În acest an aţi obţinut o producţie record la rapiţa de toamnă, de 4.000 kg/ha, iar la grâul de toamnă, loturi semincere, până în prezent, înregistraţi producţii de 7.000 kg/ha. În ce constă acest succes?

- În primul rând, trebuie să-ţi placă agricultura, ceea ce faci, apoi să fi un fermier informat la zi, cu noutăţile din domeniu, asta în ideea să accesezi subvenţii şi fonduri europene. Nu în ultimul rând, să cunoşti meserie, în sensul că trebuie respectată cu stricteţe tehnologia fiecărei culturi, începând cu pregătirea terenului până la recoltat. Nu ai voie să sari peste o verigă tehnologică, mai ales în condiţiile actuale, când inputurile au devenit extrem de scumpe.

- Nu aţi amintit nimic de valorificarea producţiei, cum aţi rezolvat această problemă?

- Nu mă pot plânge că n-am unde vinde. Colaborez cu o societate din Cetatea de Baltă, cu Dafcochim Târgu-Mureş, cu Fabrica de zahăr din Luduş, cu o fabrică pentru ulei de rapiţă. Am un depozit cu uscător, unde pot păstra în condiţii optime 2.000 tone de cereale, şi pot aştepta preţ mai bun la cereale boabe. Preţul actual de 0,55 lei/kg, abia dacă îmi acoperă cheltuielile de producţie la grâul pentru panificaţie. Aştept preţuri mai bune, oportunităţi pentru export, marea majoritate a producţiei de cereale este certificată pentru sămânţă din verigi superioare.

- Aminteaţi de respectarea tehnologiei de producţie, dar pentru realizarea acestui deziderat e nevoie de maşini agricole moderne. Ce dotare tehnică aveţi?

- Lucrez 300 de hectare pe raza a trei comune: Band, Pogăceaua, Şincai, cultivate cu grâu - 93 ha, porumb - 85 ha, rapiţă - 33 ha, sfeclă de zahăr - 40 ha, floarea soarelui - 24 ha, soia - 13 ha. Deţin tractoare noi John Deere de 250 CP, dar n-am renunţat la tractorul românesc U-650 - o bijuterie pe care nu trebuia să o distrugem. Mai am în dotare, toată gama de utilaje agricole necesare procesului de producţie. Pentru mine mecanizarea este esenţială, acum, când forţa de muncă manuală este deficitară.

- Tinerii fermieri ce viitor au în România?

- Viitorul ar fi strălucit dacă ar fi sprijiniţi, dacă vor fi atraşi şi încurajaţi de guvernanţi cu credite şi subvenţii a căror accesare să nu fie blocată de o birocraţie stufoasă. Există teren la Agenţia Domeniului Statului, să se organizeze ferme pentru tineri, fiindcă pe cont propriu, fără sprijin financiar, nu se vor descurca niciodată. Mai există o problemă extrem de importantă, cadastrul agricol, în cazul că vrei să cumperi teren. Am înţeles că, din 2018, nu se vor mai primi subvenţii fără cadastru. Guvernul trebuie să intervină, în alocarea de fonduri societăţilor implicate în această acţiune. Interesaţi sunt şi fermierii, consiliile locale, aşa că o parte din cheltuieli pot fi suportate de aceştia. Nu exagerez deloc când atrag atenţia fermierilor şi autorităţilor asupra faptului că, peste doi ani, cea mai gravă problemă pentru fermierii români o reprezintă nerezolvarea cadastrului agricol.

Lasă un comentariu