De ce gazul românesc este mai scump decât cel din import?

Distribuie pe:

Pentru piața Centrală și Est Europeană prețul gazului metan tranzacționat în Austria, la începutul lunii septembrie 2016 a fost de 12,7 euro/MWh, sumă (care nu include taxa de transport), echivalentă cu 56 de lei/MWh, mai mică cu 4 lei/MWh, față de prețul gazului românesc. Este o premieră pentru ultimii 26 de ani când gazul din import este mai ieftin decât cel produs în România.

Această premieră de pe piața gazului este recunoscută și de Nicolae Havrileț, președintele ANRE, care susține că prețul gazului metan din import va rămâne și în perioada următoare la un nivel apropiat sau mai mic decât cel din intern. Acesta este motivul pentru care, încă din lunile de vară, România a început să importe gaze de la ruși, care în prețurile comparabile sunt la nivelul celor românești. Iată de ce, România importă zilnic 40.000 de MWh, cantitate care acoperă între 15 și 20% din consumul lunar al țări noastre, informație transmisă de Transgaz.

Beneficiind de prețurile mici ale gazelor rusești, livrate de Gazprom, firmele românești importă masiv, încă din vară, cantități tot mai mari de gaz metan, cantități care vor crește odată cu intrarea în sezonul rece, încât de la iarnă importurile vor ajunge să fie de peste 30% și s-ar putea să ajungă la 40% din consumul intern, precizează Nicolae Havrileț, președintele ANRE.

Ca urmare a creșterii importului, stimulat de scăderea prețului, nu este exclusă situația să nu se mai consume gazul românesc aflat în depozite. Motivul ni-l arată, tot președintele ANRE, care ne informează: „Ca urmare a activității de monitorizare, am constatat că există posibilitatea ca în următoarea iarnă să existe anumite turbulențe, ca urmare a faptului că gazele din producția internă din depozite va avea prețul mai mare decât prețul gazelor importate. Gazele din import vor avea un preț de 70 de lei pe MWh, iar gazele din producția internă înmagazinată vor avea 80 de lei, pentru cele înmagazinate la 1 iulie și 86 de lei cele înmagazinate după această dată".

Gazele din import sunt achiziționate în totalitate de pe piața concurențială, în timp ce populația și termocentralele care livrează agent termic consumatorilor casnici (structură avizată de ANRE) nu utilizează gaz din import în luna septembrie a.c., ci numai din producția internă care sunt mai scumpe. Pentru ca și consumatorii casnici să beneficieze de ieftinirea gazului din import, Guvernul vrea să impună producătorilor locali, ca începând cu 1 ianuarie 2017, cel puțin 40% din cantitatea de gaze pe care le scot la vânzare să fie tranzacționate pe bursă. În caz contrar, al nerespectării acestei măsuri, cei în culpă vor primi amenzi raportate la cifra de afaceri.

În prezent, doar 1,5% din tranzacții se fac pe bursă, restul fiind contractate bilateral.

Referindu-se la necesitatea liberalizării tranzacțiilor de gaze pentru a nu mai obliga consumatorii casnici să plătească mai mult (cum e cazul acum când consumă numai gaz din producția internă, mai scump decât cel din import) decât firmele, pentru gazele consumate, ministrul Energiei Victor Grigorescu, într-un interviu dat Agerpres, preciza: „Ținta noastră e să ajungem să tranzacționăm în jur de 40% din consumul României, ceea ce echivalează cu consumul din zona consumatorilor casnici. Ca atare, principalul beneficiar al acestei prevederi este consumatorul final, pentru că este prima dată când vom obliga furnizorii care livrează gaze în sectorul casnic să achiziționeze aceste gaze într-o manieră transparentă, nediscriminatorie și în condiții echitabile, nu prin contracte bilaterale pe care nu le poate verifica nimeni."

De fapt, liberalizarea pieței de gaze este încheiată, însă Guvernul ar trebui să renunțe la prețurile reglementate pentru populație care să plătească pe factură prețul stabilit de cerere și ofertă. Însă, deocamdată, acest lucru este inaplicabil din cauza hotărârii de guvern încă în vigoare, care a înghețat prețul gazului la nivelul de 60 de lei/MWh până în martie 2017. Din păcate, calendarul de liberalizare va fi cel agreat cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, care prevede scumpirea gazului din producția internă până la nivelul celui de import, care acum este cu 4 lei/MWh mai ieftin decât cel românesc. Potrivit acestei înțelegeri termenul limită de liberalizare a pieței gazului ar fi sfârșitul lui 2018, dată până la care gazul se poate scumpi cu 15-20%. De ce? Pentru că pe guvernanții români care au negociat această problemă a liberalizării prețului la gaze nu i-a interesat, ca și atâtea alte negocieri, dacă e în favoarea poporului român sau nu, deoarece ei nu plătesc niciodată pentru nepriceperea sau prostiile lor.

E adevărat că o piață liberă a gazului pentru consumatorii casnici asigură oferte multiple în alegerea furnizorului cu cel mai mic preț, dar și riscul variației prețurilor. În prezent cele trei milioane de gospodării din România, vor nu vor, au contract cu două firme: E.ON în nord și ENGIE în sud. Prețul gazului este stabilit periodic de către ANRE pe baza unui coș de gaze din producția locală și din import. În acest an ANRE a stabilit ca acest coș să fie 100% din gaze din producția internă. Ce o să fie la anul depinde de guvernul și Parlamentul rezultate din alegerile ce vor avea loc în luna decembrie. Să sperăm că va fi mai bine!

 

Lasă un comentariu