Denumind obiecte, procese, precum şi unele însuşiri specifice unor ştiinţe (istorie, matematică, lingvistică, geografie…) termenii ştiinţifici se caracterizează prin precizie, fiind de cele mai multe ori monosemantici. În discuţiile cu elevii şi chiar şi cu adulţii, observăm tendinţa de trecere spre sensuri secundare, unele întâlnite în limbajul cu nuanţe argotice.
„Astăzi, la fizică, am fost varză". Desigur că nu ne gândim la planta legumicolă, adică la termenul folosit în botanică. În limbajul standard, am folosi enunţul: „Astăzi, la fizică, nu am ştiut nimic".
De aceea voi aborda cu rigoare şi cu precizie termeni din domeniul istoriei, al literaturii, al medicinii…
Pentru că istoria ne defineşte ca popor… (Vai de neamul care nu-şi cunoaşte trecutul!), amintesc câţiva termeni extraşi din manualul destinat elevilor de gimnaziu: epocă, istorică, comunitate etnică, răscoală, revoluţie, unire, popor, stat naţional, independenţă, reformă, constituţie, republică, formă de guvernământ etc.
Din Istoria Transilvaniei, având ca autori un român, un maghiar şi un german, am reţinut ideea că „Ziua de 1 Decembrie este ora astrală a României". O zi cât o oră astrală, cât o veşnicie…
Cartea de istorie a Transilvaniei, aşa cum mărturiseşte academicianul Ioan-Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, tratează evenimentele istorice fără intenţii propagandistice ori naţionaliste „fără părtinire".
În teoria literaturii şi în estetică folosim termeni consacraţi analizei literare: aliteraţie, alegorie, litota, enumeraţie, oximoron, cezură, invocaţie, simbol, modernism, ritm trohaic, dactil, comic de limbaj etc.
În lucrarea „Textul literar" concepută de N. Erceanu şi Şt. M. Ilinca sunt incluse sintagme specifice: emoţie estetică, crez sublim, motiv ascuns, peisaj lacustru, sentiment copleşitor, suflet (ethos) amăgit.
Poezia Lacustră de George Bacovia oferă imaginea „unei locuinţe" izolate în mijlocul apelor. Izolarea eului poetic (termen ştiinţific utilizat în abordarea textului liric) presupune o reacţie de apărare faţă de lumea exterioară, ostilă: „Tresar prin somn şi mi se pare / că n-am tras podul de la mal."
În medicină, această stare poate fi numită angoasă. Alţi termeni (multe sintagme) frecvent utilizaţi în emisiunile TV despre sănătate „că-i mai bună decât toate", sunt: colesterol, vaccin, pediatrie, digestie, produse nocive, moştenire genetică, profil genetic, terapii alternative. Ana, nepoata mea, studentă în ultimul an la medicină, îmi explică unii termeni. Am discutat cu ea despre biofeedback şi neurofeedback şi i-am spus în pedagogie (altă ştiinţă) se foloseşte termenul „feedback" în procesul de „întoarcere" a cunoştinţelor transmise elevilor, o reciprocitate între emiţător şi receptor.
Cu cinci decenii în urmă, termenul din limba engleză avea corespondenţă în verificări parţiale (curente). Am recunoscut şi pseudoprefixele bio - şi neuro -, iar termenii noi folosiţi înseamnă evaluare holistică adică măsurători funcţionale ale fiecărui organ, pentru a se afla factorii declanşatori ai bolii. Mi-am amintit expresia: „Uite de la ce i s-a tras!" Am căutat în DEX cuvântul holistic (evaluare holistică - interpretarea întregului prin suma părţilor sale). Cuvântul holism e folosit în filozofie (filozofie), adică în „mama" ştiinţelor. Mă opresc cu termenii ştiinţifici, deşi simt că sunt foarte supăraţi lingviştii, fizicienii, chimiştii, geografii, muzicienii, matematicienii (!), biologii, sportivii şi mulţi alţi specialişti. Ce bogată e limba română şi în terminologie!
