Preţul motorinei la staţiile PECO din România a crescut la 1,1 euro/litru, în timp ce în zona euro aceasta costă în medie 1,12 euro. La noi motorina este mai scumpă decât în Spania, Luxemburg, Austria, Polonia sau Cehia. În prezent, în România benzina este mai ieftină decât în Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia şi ţările baltice. Benzina românească costă 1,098 euro/litru, în timp ce media europeană este de 1,30 euro/litru. De săptămâna trecută preţul barilului s-a majorat destul de mult comparativ cu reducerile repetate de până acum, care au influenţat (la noi nu prea) scăderea preţului carburanţilor la pompă.
Ce se va întâmpla în continuare cu preţul carburanţilor la pompă e greu de anticipat. Influenţa ţiţeiului în preţul carburanţilor se resimte cam după 45-50 de zile, cât de fapt durează fluxul de producţie, operaţiile de extracţie, transport, descărcare, procesare, depozitare şi până ajunge la pompă la cotaţiile produselor petroliere de pe piaţă. Preţul depinde şi de firmele care comercializează carburanţii, de interesul lor pentru obţinerea unui profit cât mai mare, interes care s-a dovedit a fi doar în favoarea lor. Datele din Buletinul Oil al Comisiei Europene în care se publică situaţia preţurilor aplicate în ţările Uniunii sunt diferenţiate în statele din zona euro comparativ cu cele care au propria monedă. Important de menţionat este faptul că veniturile medii ale românilor sunt de circa 470 de euro în timp ce venitul cetăţenilor din UE 19 (zona euro) este de peste 1.700 de euro. Deci, pe nimeni nu interesează această realitate care defavorizează net populaţia din ţările UE din Estul Europei.
Ce plătim pentru carburantul alimentat de la pompă? În România, acest preţ conţine: „55-58% taxe şi accize colectate de stat. Printre acestea se numără TVA, acciză, supraacciză şi taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziţionate - ţiţei, componenta curs de schimb leu-dolar, costurile de logistică şi marja companiei de distribuţie. Practic, peste jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale cu procentul de vânzare, la un curs fix, stabilit în buget, de 4,7 lei/euro. Procentul de taxe în preţul final depăşeşea 60% până anul trecut, când TVA era de 24%. Astfel se explică că modificarea preţului la barilul de ţiţei nu antrenează o ajustare în consecinţă a preţului carburanţilor. O scumpire, din ianuarie şi până în octombrie, a barilului cu 85% a antrenat doar o ajustare de 11% - 15% la benzină şi 20% - 25% la motorină (în funcţie de staţie), pentru că petrolul contează în proporţie de doar 40% - 45% la pompă şi, în plus, preţul final se ponderează şi cu nivelul de curs de schimb leu/dolar". Din 28 octombrie a.c., bariul de petrol s-a cotat cu 48,5 dolari, preţul unui litru de benzină (cea mai ieftină), în medie este de 5,15-5,25 lei, iar cel al motorinei mai mare, se arată în revista Capital.
Teoretic aşa ar trebui să se întâmple lucrurile. Însă, practic, cum am mai arătat, firmele care comercializează carburanţi la pompă sunt interesate să practice preţuri prin care să-şi menţină profitul obţinut şi să-l mărească, deci nu le interesează prea mult ce spun consumatorii care comentează două-trei zile, uitând apoi de scumpirea carburanţilor, pentru că românii nu concep să se lipsească de automobil nici atunci când se deplasează pe distanţe mici în oraş şi nu au unde parca. Noroc cu trotuarele.
Cum vor evolua preţurile în 2017? „Dacă rămâne în vigoare actualul Cod fiscal, din preţul final al carburanţilor se va scoate taxa pe stâlp şi supraacciza de 7 cenţi pe litru, coroborat cu reducerea cu un punct procentual a cotei TVA până la 19% ar conduce către o ieftinire de până la 50 de bani pe litru. Reducerea ar putea fi însă mult mai mică, în situaţia în care Guvernul va decide introducerea timbrului de mediu în preţul carburanţilor. Ministrul Mediului admite că actuala taxă de înmatriculare nu este una corectă, dar nu este de acord cu eliminarea ei fără a fi înlocuită cu o nouă formulă de taxare. Una din variantele pe care noi am luat-o în calcul a fost o taxare a consumului de combustibil. Un pachet în doi piloni. Pe de o parte o taxare a combustibilului cu o sumă mică de fapt, care s-ar fi regăsit într-un impact de maximum doi lei pe un plin de benzină şi un pilon de impozitare diferenţiată, pentru că în clipa de faţă noi nu impozităm în mod diferenţiat în funcţie de norma de poluare a motorului", a declarat ministrul Mediului, Cristiana Pasca Palmer.
