Sistemul de sănătate e „bolnav cronic"?!

Distribuie pe:

Sistemul românesc de sănătate este bolnav, suferă, de mult timp, de „boli cronice", greu de tratat cu puținii bani acordați de la buget. În condițiile finanțării, departe de minimum necesar reabilitării, sistemul sanitar a ajuns într-o stare de degradare avansată. Pentru însănătoșirea sistemului de sănătate se impun investiții pe măsură de la bugetul statului, atât pentru dotarea cu aparatură și tehnologie de ultimă generație, construirea de noi spitale și modernizarea celor existente. De asemenea, acordarea de salarii corespunzătoare medicilor și întregului personal sanitar, medicamente de ultimă generație compensate sau gratuite pentru bolnavi (mai ales celor aproape 900 de mii de bolnavi de cancer din România) de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și legi clare, inclusiv de parteneriat între sistemul public cu cel privat.

Între cei mai importanți piloni prin care se dezvoltă o țară este calitatea sistemului sanitar. Din păcate, la noi, s-a investit foarte puțin în sănătate, ceea ce se reflectă în calitatea slabă a tratamentelor aplicate pacienților în spitale, policlinici, cabinetele medicilor de familie. Ca urmare, multe din unitățile spitalicești sunt într-o stare deplorabilă, lipsindu-le aparatura necesară depistării și tratării bolilor de care suferă tot mai mulți oameni. Ei pot fi tratați eficient numai prin metode moderne, la nivelul actual, comparabil cu cel existent în străinătate.

De ce suferă sistemul de sănătate românească? De lipsa fondurilor financiare (care după ce că sunt reduse, sunt risipite de un management defectuos) oferite de guvern, de Ministerul Sănătății în ultimii 27 de ani, a unor reforme structurale care să satisfacă nevoile reale ale pacienților, pentru a beneficia de un sistem sanitar modern, care să permită accesul acestora la tratamente moderne și eficiente. Așa cum susțin mulți medici, pentru a dispune de toate acestea e imperios necesar să modernizăm sistemul sanitar de stat, astfel încât spitalele să poată oferi o îngrijire cât mai completă și corectă a pacienților. Însă, pentru ca toate acestea să devină o realitate „e timpul să nu mai existe saloane supraaglomerate, spitale care nu au resurse de a face investigații de rutină sau care, și mai rău, sunt adevărate focare de infecție", probleme arhicunoscute de factorii de decizie din minister, însă tolerate de mulți ani. De asemenea, medicii și cadrele medicale, în general, nu sunt plătiți corespunzător încât să nu mai plece în străinătate, iar în multe unități sanitare, mai ales în orașele mici, și de la sate, lipsesc foarte mulți.

Un sistem care vine tot mai mult în întâmpinarea nevoilor pacienților este cel privat, însă neaccesibil pentru bolnavii cu venituri mici și medii. Referindu-se la această problemă, Mihai Darban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, spunea: „Mai avem un drum lung de parcurs până la un sistem medical modern și eficient. Pe lângă faptul că spitalele cu deficit de aparatură și de personal, salariile nu sunt nici pe departe pe măsura efortului depus. Cred că în sistemul de sănătate ar putea funcționa foarte bine o lege a parteneriatului public privat". Un director al unui important spital din București, susține: „Cred că avem în continuare medici foarte buni și, atâta timp cât aceștia rămân în țară, putem spera într-un sistem de sănătate performant".

În Programul inițial de guvernare al PSD, se recunoaște că „sistemul de sănătate e bolnav". Ca orice domeniu, și sănătatea suferă din lipsa investitorilor. Poate chiar mai mult și mai acut. De aceea, trebuie:

• să investim în construcția unor spitale regionale. Oficialii Ministerului Sănătății vorbeau despre finalizarea a trei planuri regionale (în care se prevăd construirea a mai multor spitale regionale, în centrele universitare, deocamdată, nu s-a făcut nimic;

• să implementăm proiecte pentru modernizarea spitalelor vechi la standarde europene. Lucrurile nu par deloc simple: sunt necesare investiții de miliarde, bani pe care România nu-i are. Însuși fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat că circa 80% din spitale ar trebui închise (dacă avem în vedere degradarea lor și lipsa aparaturii, are dreptate), ceea ce este o opțiune complet nerealistă, care ar arunca țara în criză;

• să creștem salariile personalului medical. De mai mulți ani, țara noastră se confruntă cu problema legată de „lipsa medicilor". Nu e de mirare că România este cunoscută și pentru faptul că „exportă" cei mai buni specialiști în țări capabile să ofere atât cadru potrivit pentru această meserie, precum și salariile adecvate;

• să rezolvăm problema medicamentelor. Dispariția și schimbarea unor medicamente cu altele au ca efect direct neîncrederea consumatorilor în sistem. Iar dacă adăugăm criza vaccinurilor pentru copii, a citostaticelor și prețul unor medicamente, tabloul devine unul și mai complicat;

• să simplificăm sistemul cardului de sănătate, care funcționează greoi și costisitor. Sistemul a costat aproape 20 de milioane de euro, până în septembrie 2016 fiind emise circa 16 milioane de carduri.

Lasă un comentariu