Pe măsură ce relaţiile Moscova-Washington devin tot mai evidente, în ultima vreme, declaraţiile liderilor de la Casa Albă şi Kremlin sunt tot mai dese şi date publicităţii. Mai ales după acea convorbire telefonică dintre Putin şi Trump, care a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie. Referindu-se la interesul comun, atât al Rusiei, cât şi al SUA, în privinţa restabilirii dialogului între serviciile secrete din cele două ţări, Vladimir Putin a declarat, joia trecută: „Este în interesul tuturor restabilirea dialogului cu agenţiile de informaţii ale Statelor Unite şi ale altor ţări membre ale NATO". Declaraţie făcută, nu întâmplător, în cadrul unei ceremonii la Serviciul Federal de Securitate (PSB) din Rusia, adăugând: „La cel mai înalt nivel, trebuie cultivată colaborarea cu partenerii noştri străini în domeniul luptei împotriva terorismului".
Însă Kremlinul atrage atenţia că „turbulenţele politice din Statele Unite întârzie reluarea unor relaţii mai bune între Washington şi Moscova", declara purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov. „Rusia este pregătită să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Pentagonul", dar a avertizat că aceasta nu-i posibilă „în cazul în care Statele Unite ale Americii încearcă să coopereze de pe o poziţie de forţă! - spunea Serghei Şoigu, general de armată, ministrul rus al Apărării.
Şi mai e ceva: Trump se aşteaptă ca Rusia să returneze Crimeea Ucrainei, dar, conform purtătorului de cuvânt al Casei Albe - Sean Spicer -, şi să „reducă violenţele din estul acestei ţări". Rusia, se ştie, a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în martie, 2014, în urma unui referendum nerecunoscut de către comunitatea internaţională, motiv pentru care UE şi SUA au instituit sancţiuni împotriva ei. Reacţia Moscovei a fost imediată. „Rusia nu va returna Crimeea Ucrainei. Noi nu returnăm teritoriile noastre. Crimeea este un teritoriu care aparţine Federaţiei Ruse! - a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus. N-a întârziat nici replica lui Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin: „Kremlinul nu intenţionează să discute despre integritatea teritorială a Rusiei cu partenerii săi externi". La rândul ei a reacţionat şi Duma de Stat a Rusiei, prin preşedintele ei - Viaceslav Volodin: „Orice discuţie despre înstrăinarea teritoriului nostru reprezintă o atingere adusă ţării noastre!".
Moscova, mai implicată ca oricând în jocul politic american, joacă, după cum se vede, cartea ei, uneori chiar la două capete, lăsându-l pe preşedintele american, Donald Trump, în „ofsaid" în bătălia Rusia-SUA. Preşedintele american se confruntă cu o nouă situaţie delicată: demisia spectaculoasă a lui Michael Flynn, consilierul pentru securitatea naţională al preşedintelui, şi a lui Paul Manafort, fostul director al campaniei electorale a lui Donald Trump. Un amestec penibil „de spionaj şi geopolitică", privind acele „mesaje piratate" şi anumite legături suspecte cu Rusia", subminând efectul noilor sancţiuni date Moscovei. Demisiile celor doi ridică mari nedumeriri, interpretări şi serioase semne de întrebare despre contactele echipei de campanie electorală a lui Donald Trump cu serviciile ruseşti de informaţii. Este contextul în care chiar Congresul american cere „anchetarea relaţiilor Trump-Putin". „Când un director de campanie electorală (Paul Manafort) şi un consilier pentru securitate naţională (generalul Michael Flynn) sunt siliţi să demisioneze, amândoi din cauza unor legături ruseşti", ceva se ascunde după perdeaua înşelătoare a unor scenarii.
(Sursa: AGERPRES)
