Să fii fermier - Cea mai importantă meserie din lume!

Distribuie pe:

O categorie profesională victimizată în regimul socialist de cooperatorii care acuzau că din cauza lor recoltele se predau la stat, iar de conducerea superioară de partid că nu realizează producţii record, inginerii agricoli, absolvenţi a unor facultăţi de prestigiu, cu o concurenţă de mare la examenul de admitere, (la Facultatea de Horticultură erau chiar şi peste 20 de candidaţi pe un loc) în democraţie au ajuns să fie marginalizaţi, prin desfiinţarea fostelor unităţi agricole cooperatiste şi de stat. Mulţi s-au reprofilat, au ajuns şomeri, pensionari de nevoie cu o pensie modestă, la nivelul unui paznic. Cei care au supravieţuit tranziţiei spre economia de piaţă au devenit arendaşi, fermieri pe cont propriu, s-au îndatorat la bănci cu dobânzi greu de suportat. Abia după integrarea României în Uniunea Europeană au primit un sprijin financiar, prin subvenţiile acordate de uniune şi de statul român. Este adevărat, acest sprijin este modest, dar fermierii noştri au demonstrat că sunt capabili să contribuie la siguranţa alimentară a României, chiar dacă cozile de topor din politica românească au deschis larg porţile spre importurile de produse agroalimentare.

Joi, 16 februarie, am trăit bucuria să fiu alături de nişte ingineri agricoli de excepţie, eu îi consider adevăraţi eroi pentru faptul că demonstrează românilor şi lumii că înţelepciunea românească n-a pierit, că suntem capabili să producem hrană la nivelul ţărilor cu o agricultură avansată, subvenţionată de 3-4 ori mai mult decât cea de la noi.

În organizarea DAFCOCHIM Târgu-Mureş - ing. Oana Moldovan, BASF România - ing. Răzvan Boc, TIMAC Agro România - ing. Ianoş Albert, la Complexul Agroalimentar „Ceres" al S.C Heliantus SRL din Reghin, administrator ing. Vasile Hangan, considerat printre specialiştii care au salvat pomicultura din Ţara Mărului, peste 50 de ingineri din pomicultură şi viticultură, din judeţele Mureş şi Bistriţa Năsăud (vorba domnului dr. ing. Mihai Tomşa, „aici găseşti toată floarea cea vestită a horticulturii din Transilvania") s-au întâlnit la un Simpozion pe tema „noutăţi în tratamentele fitosanitare şi fertilizări în vii şi livezi". Reprezentanţii companiilor amintite au prezentat reţete de tratamente fitosanitare de ultimă oră în combaterea bolilor şi dăunătorilor la cultura viţei-de-vie şi la pomii fructiferi. Dincolo de aspectul comercial, am reţinut sloganul „Să fii fermier - Cea mai importantă meserie din lume".

Extrem de bine venită această întâlnire a fermierilor într-o perioadă când se întocmesc devize de lucrări pentru exploataţiile horticole, mai ales că participanţii deţin sau lucrează în arendă suprafeţe mari din viile şi livezile care au asigurat prestigiul României peste hotare, până la „revoluţia furată" Fermierii prezenţi au demonstrat că mai avem specialişti pasionaţi de meserie, dornici să rămână fideli celei mai nobile meserii din lume.

După prezentări, la o masă cu produsele tradiţionale româneşti, absolut ecologice, stropită din belşug cu ţuica şi vinul casei, oferită de gazda simpozionului, ing. Vasile Hangan, s-au purtat discuţii despre cea mai arzătoare problemă a zilei-valorificarea producţiei de fructe. Am reţinut că, datorită importurilor masive de mere din Ungaria şi Polonia, mărul românesc de o calitate net superioară stă în depozite. Numai în depozitul cu temperatură controlată din Reghin există 3.000 tone de mere, necesarul pentru judeţul Mureş pe întregul an. Nemulţumirea fermierilor constă din faptul că se aduc mere din import şi se vând sub etichetă de „Mere de Batoş" sau „Mere de Reghin", iar a intra în super-marketurile companiilor străine este foarte greu, dar nimeni nu verifică aceste falsuri şi abuzuri. Ungurii îşi apără producţia proprie, iar când companiile străine au ameninţat că se vor retrage din ţară, premierul Orban le-a spus că au 24 de ore la dispoziţie să o facă, dar nu s-a retras nici o companie. Noi de ce ne ploconim şi ne umilim în faţa străinilor? Un fermier din Bistriţa declara: „Fac tehnologie modernă, muncesc, investesc, iau credite de la bancă, obţin o producţie de calitate, dar când să o valorific, nu am la cine o vinde!" Comentariile, la latitudinea vremelnicilor guvernanţi.

Lasă un comentariu