Anul 2016 a fost unul bun în privinţa creşterii economice. Preliminările Institutului Naţional de Statistică arată o creştere de 4,8% a PIB-ului, apropiată de cea estimată de unii analişti, care susţineau că va fi de 5%. Şi aşa este cea mai mare la nivelul Uniunii Europene, din anul trecut.
Iată sectoarele care au contribuit substanţial la creşterea produsului intern brut: „producţia industrială a crescut cu 1,7%, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate pentru întreprinderi a urcat cu 9,5%, iar cifra comerţului s-a ridicat cu 7,7%, mai puţin cea din comerţul cu autovehicule şi motociclete şi cea din sectorul de construcţii, care a fost cu 4,8% mai mică decât în 2015".
Important de precizat e faptul că sporirea cu 4,8% a produsului intern brut, în 2016, se bazează pe consum, nu pe producţie şi servicii generatoare de plus valoare adăugată. „Datele GfK Temax referitoare la piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată indică un avans de 9,2% faţă de 2015, până la valoarea de 2,55 miliarde de euro, după ce au fost consemnate creşteri semnificative, de peste 20%, în categoriile electrocasnicelor mici şi mari. Iar consumul se vede şi în deficitul comercial al României, balanţa dintre exporturi şi importuri, care a ajuns la 9,3 miliarde de euro".
Totuşi e bine că, în anul trecut, deficitul comercial nu a dus la un deficit prea mare de cont curent, datorită excedentului din sectorul de servicii, de 7,7 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naţionale a României. „Deficitul de cont, în valoare de 4,12 miliarde de euro, a fost acoperit aproape integral de investiţiile directe străine, care s-au ridicat la 4,08 miliarde de euro".
Ce se va întâmpla în 2017 cu balanţa contului curent e greu de estimat acum.
Datele după care s-a întocmit de către guvern (Ministerul Finanţelor), Bugetul pe 2017 sunt mai mult decât optimiste, dacă avem în vedere că se bazează pe o creştere economică de 5,2%, care împreună cu o colectare sporită a veniturilor, să menţină deficitul sub cota de 3%, barem convenit cu forurile Uniunii Europene. Guvernul s-a bazat pe susţinerea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), în întocmirea unui buget exagerat de optimist pentru anul viitor, mai ales că în 2016 colectarea la buget de către ANAF, a taxelor şi impozitelor de la contribuabili a fost mult sub procentul stabilit (fapt reproşat de Liviu Dragnea şi de prim-ministrul Grindeanu Guvernului Cioloş - lipsa celor 10 miliarde de lei).
În privinţa creşteri economice de 5,2% propusă de Guvern „Comisia Europeană, care vede pentru 2016 un avans de 4,9%, are o prognoză pentru 2017 de 4,4%, creştere anunţată într-un raport care a luat în calcul indicatorii de la 1 februarie 2017.
Diferenţa este foarte mare faţă de prognoza Guvernului şi creşte dacă ne uităm la estimarea Fondului Monetar Internaţional, de 3,8%, sau la cea a Băncii Mondiale, de 3,7%. Inclusiv analiştii din bănci oferă estimări mult sub cea a CNP, în timp ce UniCredit Bank vede un avans al PIB de 3,4%, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, prognozează pentru 2017 o creştere economică, între 4% şi 5%".
Optimismul Guvernului Grindeanu în fundamentarea bugetului este prea avântat, greu de realizat în aşa fel încât să acopere promisiunile din programul de guvernare, iar deficitul bugetar să nu depăşească 3%, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială. S-ar putea ca cifrele din buget să se înfăptuiască, dar cu o amânare a unor cheltuieli pe bugetele din 2018-2019 (e vorba de credite angajate), ceea ce ar afecta negativ economia României în anii următori. Să sperăm că atât creşterea economică cât şi încasările la buget se vor realiza cum şi-a propus Guvernul şi totul va fi bine.
